Sursa foto-facebook.com/PMBucuresti
Două clădiri cu risc seismic ridicat, pentru care există finanțare, autorizații și proceduri aproape finalizate, nu pot intra în consolidare deoarece o parte dintre proprietari refuză să își părăsească temporar locuințele.
Situația pare absurdă, dar spune mult despre una dintre cele mai grave probleme ale Bucureștiului: orașul are clădiri vulnerabile, bani pentru intervenții și proiecte pregătite, însă lucrările pot fi blocate chiar de oamenii pe care ar trebui să îi protejeze.
Într-un bloc de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, 32 de familii au acceptat consolidarea și au fost deja relocate. Alte opt familii refuză să plece.
Într-un imobil de pe Calea Victoriei, 70 dintre cele 90 de familii sunt de acord cu lucrările, dar opoziția celorlalte 20 împiedică începerea proiectului.
Conflictul urmează să fie tranșat în instanță, iar autoritățile iau în calcul inclusiv recuperarea banilor cheltuiți pentru pregătirea documentației.
Un apartament renovat într-un bloc vulnerabil
Motivele invocate de proprietarii care refuză consolidarea sunt diferite.
Unii dețin spații comerciale la parter și se tem că își vor pierde clienții pe durata lucrărilor. Alții închiriază apartamentele și nu vor să renunțe la veniturile obținute. Există și proprietari care și-au renovat recent locuințele și nu acceptă ideea că o parte dintre investițiile lor ar putea fi afectată de șantier.
La nivel personal, aceste temeri pot fi înțelese. O afacere poate avea de suferit dacă este închisă sau mutată. Pierderea chiriei poate afecta serios bugetul unei familii. O renovare costisitoare nu este ușor de abandonat.
Dar consolidarea nu este o simplă reparație și nici o modernizare care poate fi amânată până când toți proprietarii vor fi mulțumiți.
În cazul clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, problema este siguranța structurii și posibilitatea ca imobilul să sufere avarii grave sau chiar să se prăbușească în timpul unui cutremur puternic.
Un apartament renovat impecabil nu devine mai sigur dacă blocul rămâne vulnerabil. Parchetul nou, instalațiile moderne și mobilierul scump nu pot înlocui rezistența stâlpilor, a grinzilor și a fundației.
Când proprietatea privată devine un pericol public
Într-un bloc, siguranța nu poate fi împărțită pe apartamente.
Un proprietar nu își poate consolida separat locuința, iar rezistența clădirii nu depinde doar de cei care acceptă lucrările. Structura este comună, iar riscul este comun.
Aici apare întrebarea esențială: până unde poate merge dreptul unui proprietar de a decide asupra locuinței sale atunci când refuzul pune în pericol viețile vecinilor și chiar ale trecătorilor?
Prăbușirea unui bloc nu se oprește la ușa apartamentului celui care a refuzat consolidarea. Poate afecta clădirile din jur, trotuarele, carosabilul, rețelele de utilități și oamenii care trec prin zonă.
În centrul Bucureștiului, unde numeroase clădiri vulnerabile sunt lipite una de alta și se află pe artere intens circulate, riscul nu este doar al proprietarilor.
Este un risc pentru oraș.
Relocarea este asigurată, dar mutarea rămâne dificilă
Consolidarea unui bloc poate dura aproximativ doi ani. În această perioadă, proprietarii pot fi mutați în locuințe de necesitate sau pot beneficia de chirii decontate.
Pe hârtie, soluția pare simplă.
În realitate, mutarea este complicată. Oamenii trebuie să își împacheteze viața, să accepte un alt cartier, alte drumuri spre serviciu sau școală și să trăiască pentru o perioadă lungă departe de casă.
Situația spațiilor comerciale este și mai sensibilă. O familie poate fi mutată într-un alt apartament, dar o afacere nu își poate muta întotdeauna clienții, vadul comercial și activitatea fără pierderi.
Din acest motiv, consolidarea nu trebuie tratată exclusiv ca o procedură tehnică sau juridică. Proprietarii au nevoie de informații clare despre durata lucrărilor, condițiile relocării, depozitarea bunurilor, despăgubiri și refacerea apartamentelor.
Lipsa de claritate produce neîncredere, iar neîncrederea poate transforma teama într-un refuz definitiv.
Totuși, inconvenientele mutării trebuie comparate cu riscul real de a continua să locuiești într-o clădire despre care experții spun că este vulnerabilă la un cutremur puternic.
Bucureștiul are sute de clădiri încadrate în clase de risc
Cele două blocuri nu sunt cazuri izolate.
Bucureștiul are sute de imobile deja încadrate în diferite clase de risc seismic, iar numeroase alte clădiri vechi nu au trecut încă prin expertize tehnice complete.
În vara anului 2026 a început și evaluarea preliminară a peste 6.000 de clădiri din mai multe zone ale Capitalei. Procedura nu stabilește automat riscul seismic, dar identifică imobilele care trebuie analizate în detaliu.
Sunt vizate inclusiv zone centrale și artere intens circulate, unde clădirile vechi se află foarte aproape de trotuare, carosabil și alte imobile.
În același timp, zeci de proiecte de consolidare au primit finanțare.
Problema Bucureștiului nu mai este, așadar, doar lipsa banilor. În unele cazuri, există finanțare, documentație și disponibilitatea majorității proprietarilor.
Lipsește posibilitatea de a începe efectiv lucrările.
Cutremurul nu așteaptă acordul tuturor
Ani la rând, consolidarea clădirilor din București a fost prinsă într-un cerc al amânărilor.
Proprietarii au așteptat programe mai bune. Autoritățile au așteptat bugete, documentații și acorduri. Asociațiile de proprietari au așteptat ca oamenii să se convingă între ei.
Între timp, clădirile au continuat să îmbătrânească.
Un cutremur puternic nu va întreba cine a fost de acord cu lucrările și cine s-a opus. Nu va ține cont de apartamente închiriate, spații comerciale, renovări recente sau procese aflate pe rol.
Nu va aștepta finalizarea unui conflict între vecini.
În cele două situații ajunse acum în atenția publică, nu mai este pusă în discuție necesitatea consolidării. Clădirile sunt vulnerabile, proiectele sunt pregătite, iar majoritatea proprietarilor acceptă lucrările.
Întrebarea este dacă interesul temporar al unei minorități poate continua să prevaleze asupra siguranței tuturor.
Bucureștiul are nevoie de reguli clare, de proceduri rapide și de despăgubiri corecte pentru pierderile reale ale proprietarilor. Dar are nevoie și de o limită dincolo de care refuzul individual nu mai poate bloca protejarea unei comunități întregi.
Pentru că, în cazul riscului seismic, amânarea nu păstrează lucrurile așa cum sunt.
Le face, cu fiecare an, mai periculoase.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
