[PMB] Ați observat că palatul administrativ al capitalei e anonim? Denumirea oficială a instituției, „Primăria Municipiului București”, nu apare pe frontispiciu. Nu e ca și cum n-ar fi loc dedicat, spațiul liber de deasupra arcadelor balconului central a fost utilizat în trecut, dar nu și acum. Pentru că atât cetățenilor, cât și administrației, nu le-ar putea păsa mai puțin.
INIȚIAL. În 1910, are loc inaugurarea clădirii, proiect în stil neoromânesc (național) impunător al arhitectului Petre Antonescu, vizavi de Grădina Cișmigiu, pe nou-deschisul tronson al bulevardului Elisabeta. Pe frontispiciul palatului scrie, cu litere în același stil cu arhitectura (azi s-ar numi typeface Romanian Archaic sau variațiuni ale acestuia), „Ministerul Lucrărilor Publice”.
OCUPAȚIE. Edificiul e rechiziționat și devine sediul Kommandaturii Imperiale (Guvernământul Imperial al Cetății București) între 1916-1918, perioada ocupației Puterilor Centrale a capitalei din timpul Primului Război Mondial. Forțele de ocupație în frunte cu Imperiul German nu distrug frontispiciul sediului lor principal, ci adaugă unul secundar, bilingv franco-german, deasupra intrării de pe bulevardul Elisabeta: „Kaiserliches Goûvernement”.
INTERBELIC. Odată cu învingerea forțelor de ocupație și revenirea administrației autohtone în București în 1918, Ministerul Lucrărilor Publice își reia activitatea în clădire. În perioada interbelică, aici se stabilește și Ministerul Comunicațiilor. Frontispiciul se schimbă pentru prima oară și devine „Ministerul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor”. Stilul literelor se păstrează.
POSTBELIC. Destinația imobilului se schimbă după al Doilea Război Mondial. Nou-instalatul regim comunist îl readuce pe același Petre Antonescu să-și altereze proiectul original, iar în 1948 arhitectul supervizează supraetajarea palatului cu actualul nivel ultim și refacerea acoperișului. Odată cu reorganizarea administrativ-teriorială a Bucureștiului pe 8 raioane de sorginte sovietică, pe noul frontispiciu al clădirii supraetajate scrie „Sfatul Popular al Capitalei R.P.R.”, ulterior „Sfatul Popular al Orașului București” (echivalentul comunist al denumirii „Primărie”, considerată prea capitalistă), semnalând transformarea în palat administrativ. După 1965, menținându-se același stil de litere, frontispiciul devine „Sfatul Popular al Municipiului București”.
PREZENT. După 1990 și revenirea la denumirea „Primărie”, frontispiciul e eliberat de titulatura comunistă dar rămâne gol, nu e refăcut nici până-n prezent. Poate fi și bine și rău. Bine – pentru că probabil ar apărea niște litere volumetrice kitschoase luminate, font Arial Black, rău – pentru că nu toată lumea știe ce e respectiva clădire iar cutuma e să scrie pe ea ce e. Primăria București n-are niciun fel de identificare pe fațada principală, cea pe care-o vede majoritatea lumii.
Detalii care arată nivelul de civilizație al unui oraș, al unei comunități locale. Din pură lene și dezinteres, nu montăm niște litere pe palatul administrativ al capitalei. Greu de tot. S-avem o Primărie!
Raiden
foto: instagram.com/raidenbucharest
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
