Preschimbat ireparabil, imediat după nenorocirile demolărilor ceaușiste, Bucureștiul se avînta într-o epocă nouă.
Sticlă, aluminiu, placări lucioase… tot ce trebuia să pară și nou, și modern, și – mai ales – a ce tînjisem cînd ne uitam la „Dallas”. Da: începea să se construiască!
Au fost anii-n care am început să vrem; să simțim c-avem tot dreptul să vrem.
Apar – în sfîrșit – blocuri noi și acolo unde Revoluția oprise terminarea multora, se finisează folosindu-se materiale mai socotite.
Primele, e drept, sînt mai degrabă mediocre; cel mult putem zice că se edifică cum se cade, fără deosebite derapaje.
Cîteva reclame din anul 1994 ne aduc aminte de lucrările companiei „Sitraco”. Blocurile menționate în articolele publicitare au meritul de a fi înfruntat conștiincios timpul.
Numele companiei e prezent și acum pe blocul de la Unirea, de vizavi de „Horoscop”; clădirile de la fosta Operetă, ce flanchează bulevarul Națiunilor Unite, s-au numit și „Gemenii Sitraco”.
Uitată azi, compania franceză „Bouygues” a împărățit peste piața construcțiilor publice de anvergură. La fel de uitate însă, și controversele legate de toate imobilele sale ridicate-n anii ’90.
De fiecare dată, Capitala a pus la bătaie terenul – oferind pentru „centre de afaceri” parcele generoase, centrale – dar, după cîțiva ani, participarea primăriei este răscumpărată într-un fel sau altul de către compania care operează centrul de afaceri.
Așa apar la Piața Scînteii „World Trade Center” împreună cu fostul hotel „Sofitel”…
Pe locul dintre magazinul „Victoria” și palatul C.E.C. se ridică cel mai emblematic imobil de birouri – „Bancorexul” – azi părăsit…
Nu departe, pe maidanul de lîngă Palatul Telefoanelor, urmează „Novotel”. Construcția începe greu; se tărăgănează îndelung dezafectarea infamelor magazine și terase (precum celebra „Anda”) și pînă la urmă clădirea rămîne doar hotel, nu și centru de afaceri. Interesantă, desigur, ideea inițială de a se fi practicat o legătură stradală între Cîmpineanu și Matei Millo.
Firma „Bouygues” construiește și alte asemenea imobile pe care n-are rost să le mai pomenim – stilul le este similar, mediocru – dar și controversatul „Sat Francez” de pe șoseaua Nordului; la început de ani 2000 se retrage ușor din peisajul imobiliar.
Am putea zice că ultimul mare imobil de birouri francez – rece, strălucitor, dezagreabil – este turnul B.R.D. din Victoriei.
de The Hungry Mole
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
