Alexandru Petrescu evocă Ateneul Român într-o postare pe contul personal definindu-l drept ”unul dintre simbolurile Bucureștiului, fiind cea mai veche și mai frumoasă sală de concerte”, care este un spatiu activ cultural, cu o traditie continua in diseminarea de evenimente de elita, cladirea relevanta pentru Belle Époque, reverberand o data la doi ani pe muzica festivalului Enescu.
”Edificiul legendar este pus în evidență și cu ajutorul esplanadei din fața lui, grădina Ateneului. Fotografiile vechi ne arată ce frumos se prezenta acest loc în epoci anterioare. Fiecare regim din secolul al XX-lea a reamenajat acest spațiu, însă amenajarea s-a făcut mereu cu gust, iar mentenanța nu a lipsit niciodată. Asta până în anii 2000.
De atunci, situatia s-a degradat continuu.Administrațiile prezentului, atât de la Sectorul 1 cât și de la Capitală, au lăsat grădina Ateneului de izbeliște, până când a ajuns să semene cu un maidan sordid, care n-are ce căuta pe Calea Victoriei, în centrul Bucureștiului!
Gazon ars de soare, petice de pământ și praf, vegetație netoaletată, pavaj degradat pe alei, coșuri de gunoi care dau pe dinafară, acesta este peisajul dezolant pe care Primăria consideră că-l merităm. Revoltător este puțin spus.
Clotilde Armand și Nicușor Dan au marșat masiv pe exerciții de PR până acum, însă incompetența și nepăsarea lor devin vizibile chiar și pentru cei mai fervenți susținători.
Nicusor, daca te mândrești că ești primul „salvator” și te lauzi cu ce nu ai făcut, măcar spune-ne cât ar fi costat să amenajezi și să întreții grădina aceata unde ajung toți turiștii romani sau străini veniți la București, dar și bucureștenii atrași de pietonala de weekend de pe Calea Victoriei.
Nicușor Dan și Clotilde Armand merită Oscarul pentru cele mai „bune” roluri în cea mai proastă administrație de după 1990 a Capitalei.
Înaintașii noștri au dat un leu pentru Ateneu, iar edilii actuali nu dau doi bani pe grădina Ateneului, ajunsă o rușine și o umbră a gloriei antebelice.Toti romanii au contribuit simbolic la edificarea sa si acum este unul dintre locurile care a disparut din atentia celor alesi de romani, fiind atat de neinteresant pentru perspectiva edililor actuali.
Neglijenta manifestata de acestia fata de arhitectura peisagera necesara a complementa eleganta edificiului este relevanta pentru intreg spatiul pietei respective, unde se regasesc unele dintre cele mai reprezentative edificii pentru estetica bucuresteana: Palatul Regal – actual Muzeu National de Arta, Biblioteca Centrala Universitară.
Un pic de preocupare onesta, fără rețele sociale și circ, ar schimba imaginea acestui loc atât de nedreptățit in zilele noastre”, explică Alexandru Petrescu .
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
