Șaptezeci și opt de imobile din București au fost selectate pentru finanțare prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Valoarea totală anunțată este de aproximativ 2,67 miliarde de lei. Includerea pe listă nu înseamnă însă că toate șantierele vor începe imediat.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a anunțat că 78 de proiecte depuse pentru imobile din București au fost selectate pentru finanțare prin ordin al Ministerului Dezvoltării, emis la 4 iunie 2026.
Dintre acestea, 72 sunt clădiri rezidențiale, iar șase sunt clădiri de interes și utilitate publică.
Majoritatea imobilelor se află în centrul Bucureștiului, în zone protejate sau în clădiri care au statut de monument istoric.
Lista cuprinde adrese de pe Calea Victoriei, bulevardele Magheru, Nicolae Bălcescu și Dacia, dar și din Centrul Vechi, Piața Romană, Piața Amzei, zona Armenească și cartierele din jurul centrului.
Șase imobile se află pe Calea Victoriei
Printre clădirile selectate se află șase imobile de pe Calea Victoriei:
- Calea Victoriei nr. 22–24;
- Calea Victoriei nr. 31;
- Calea Victoriei nr. 95;
- Calea Victoriei nr. 97;
- Calea Victoriei nr. 101, corpurile A și B;
- Calea Victoriei nr. 124.
Valorile aprobate diferă semnificativ.
Pentru clădirea de la nr. 95 este indicată o valoare de 14,72 milioane de lei, în timp ce proiectul pentru imobilul de la nr. 22–24 depășește 138 de milioane de lei.
Pentru Calea Victoriei nr. 31, valoarea publicată este de aproximativ 78,2 milioane de lei, iar pentru nr. 124 ajunge la aproximativ 56,7 milioane de lei.
În cazul imobilului de la nr. 101, pentru care este indicată o valoare de aproximativ 47,6 milioane de lei, administrația precizează că a fost semnat și contractul de finanțare.
Diferențele dintre valori pot fi determinate de suprafața și structura clădirii, soluția de consolidare, lucrările necesare pentru eficiență energetică și intervențiile impuse de statutul monumentului.
Lista publicată nu conține însă devizele detaliate ale tuturor proiectelor, astfel încât costurile nu pot fi comparate numai prin raportare la adresă.
Sunt incluse și clădiri de pe Magheru și Bălcescu
Programul cuprinde mai multe imobile situate pe principalele bulevarde centrale.
Pe Bulevardul Gheorghe Magheru apar:
- imobilul de la nr. 12–14;
- imobilul de la nr. 16–18;
- imobilul de la nr. 27.
Cea mai mare valoare din întreaga listă este indicată pentru clădirea de locuințe și spații comerciale de la Bulevardul Magheru nr. 12–14: aproximativ 266,2 milioane de lei.
Pentru imobilul de la nr. 16–18 sunt prevăzute aproximativ 71,2 milioane de lei, iar pentru cel de la nr. 27, aproximativ 37,6 milioane de lei.
Pe Bulevardul Nicolae Bălcescu este inclusă clădirea de la nr. 32–34, pentru care administrația indică o valoare de aproximativ 60,1 milioane de lei și un contract de finanțare deja semnat.
Lista include și blocul de la Piața Romană nr. 1, precum și mai multe imobile de pe Bulevardul Dacia, Lascăr Catargiu, Calea Moșilor și Bulevardul Carol I.
Centrul Vechi are mai multe proiecte
Mai multe clădiri selectate sunt situate în Centrul Vechi sau în imediata apropiere.
Printre adrese se află:
- strada Franceză nr. 9;
- strada Franceză nr. 52 și strada Halelor nr. 1;
- strada Lipscani nr. 18–20;
- strada Lipscani nr. 29–31;
- strada Smârdan nr. 37;
- strada Blănari nr. 11;
- strada Blănari nr. 13;
- strada Doamnei nr. 3;
- strada Doamnei nr. 5;
- strada Filitti nr. 5.
Proiectul de la Lipscani nr. 18–20, clădire de interes și utilitate publică, are o valoare indicată de aproximativ 196 de milioane de lei. Contractul de finanțare este menționat ca fiind semnat.
Clădirile din zonele istorice pot necesita intervenții mai complexe decât consolidarea structurii. Lucrările trebuie să țină cont de elementele arhitecturale, de regulile aplicabile monumentelor și de condițiile impuse de avizele de cultură.
Ce înseamnă „selectat pentru finanțare”
Includerea unei clădiri pe lista aprobată nu înseamnă că lucrările pot începe în ziua următoare.
Pentru fiecare imobil trebuie parcurse etape administrative și tehnice, care pot include:
- încheierea contractului de finanțare;
- definitivarea documentației de avizare a lucrărilor;
- aprobarea indicatorilor tehnico-economici;
- obținerea certificatului de urbanism;
- obținerea avizelor;
- autorizarea lucrărilor;
- organizarea achizițiilor publice;
- contractarea proiectării și a constructorului;
- eliberarea clădirii;
- organizarea șantierului.
Lista publicată de administrație arată că unele imobile au deja contracte de finanțare semnate, în timp ce pentru altele este menționată numai aprobarea.
Prin urmare, cele 78 de clădiri nu se află în același stadiu.
Când încep șantierele
Nu a fost publicat un calendar unic cu datele de începere și finalizare pentru toate cele 78 de imobile.
Contractele de finanțare din program sunt multianuale și pot fi încheiate pentru patru ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani în situații justificate.
Această perioadă nu reprezintă automat durata lucrărilor la fiecare clădire. Ea este perioada în care poate fi derulată finanțarea, iar proiectele pot avea ritmuri diferite.
Unele clădiri au documentații și contracte mai avansate. Pentru altele urmează încă procedurile de proiectare, autorizare și achiziție.
Date insuficiente pentru a verifica data la care vor începe lucrările la fiecare dintre cele 78 de imobile.
Următorul indicator relevant va fi publicarea contractelor de proiectare sau execuție și deschiderea efectivă a șantierelor.
Proprietarii plătesc consolidarea?
Programul este finanțat de la bugetul de stat, iar finanțarea acordată prin acesta este nerambursabilă.
Sunt eligibile cheltuieli pentru expertizare, proiectare, verificarea proiectelor, asistență tehnică, lucrările de consolidare, organizarea șantierului și anumite lucrări pentru creșterea eficienței energetice.
Pot exista însă și cheltuieli care nu sunt acoperite prin program. Acestea trebuie finanțate de autoritatea locală sau din alte surse prevăzute de lege.
Pentru clădirile rezidențiale, intervențiile se realizează pe baza unei convenții încheiate între autoritatea beneficiară și asociația de proprietari sau proprietarii imobilului.
Finanțarea nerambursabilă vine și cu o restricție.
Dacă o locuință consolidată prin program este vândută în primii cinci ani de la recepția lucrărilor, proprietarul trebuie să ramburseze sumele alocate pentru cota sa din investiție.
Pentru spațiile cu altă destinație decât locuința, perioada prevăzută de lege este de zece ani.
Locatarii trebuie să elibereze clădirea
Consolidarea structurală nu poate fi realizată, în mod obișnuit, cu locatarii rămași în apartamente.
Legea prevede că, după încheierea contractului de achiziție publică pentru proiectare, proprietarii și deținătorii spațiilor sunt notificați și primesc un termen de șase luni pentru eliberarea clădirii în vederea efectuării intervențiilor.
Lista celor 78 de imobile nu precizează:
- câte apartamente sunt locuite;
- câte familii vor trebui mutate;
- unde vor fi cazate temporar;
- cât va dura relocarea;
- câți proprietari au semnat deja convențiile necesare.
Date insuficiente pentru a verifica numărul persoanelor care vor trebui relocate din cele 78 de clădiri.
Relocarea rămâne una dintre cele mai dificile etape ale consolidărilor, deoarece presupune găsirea unor locuințe temporare și eliberarea completă a spațiilor înainte de începerea lucrărilor.
Ce clase de risc intră în program
Programul național este destinat clădirilor încadrate prin expertiză în clasele de risc seismic RsI și RsII.
Clasa RsI cuprinde clădirile cu susceptibilitate de prăbușire totală sau parțială la cutremurul de proiectare.
Clasa RsII cuprinde clădirile susceptibile de avariere majoră, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar pentru care prăbușirea totală sau parțială este considerată puțin probabilă.
Încadrarea se face prin expertiză tehnică, nu în funcție de anul construirii, aspectul fațadei sau existența popularului semn cu „bulină”.
O clădire veche nu este automat încadrată în RsI, iar absența din lista publică a clădirilor expertizate nu demonstrează că imobilul este sigur.
Finanțarea este aprobata. Urmează partea dificilă
Selectarea celor 78 de clădiri și valoarea de 2,67 miliarde de lei reprezintă una dintre cele mai mari alocări anunțate pentru consolidarea imobilelor din București.
Lista cuprinde clădiri importante din centrul orașului și numeroase blocuri în care oamenii continuă să locuiască.
Dar finanțarea este numai începutul.
Pentru ca banii aprobați să se transforme în clădiri sigure sunt necesare proiecte tehnice, avize, licitații, constructori, relocarea locatarilor și urmărirea atentă a șantierelor.
Bucureștiul are acum o listă și o sursă de finanțare.
Rezultatul va putea fi măsurat abia când cele 78 de adrese vor deveni șantiere și, ulterior, clădiri consolidate.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
