[GUVERN] Palatul Victoria e o clădire destul de ignorată în prezent, pentru că referirile la Guvernul României, instituția pe care o adăpostește acum, sunt, în majoritatea lor, de ordin politic sau care vizează actul de guvernare. Edificiul guvernamental în sine, monument istoric, a trecut prin niște etape interesante:
▶ BACKGROUND. Proiect al arhitectului Duiliu Marcu, palatul în stil rațional monumental inspirat de arhitectura promovată de regimurile de extremă dreapta din Italia și Germania epocii a fost gândit să reprezinte puterea regimului carlist (1930-1940), fiind destinat Ministerului Regal al Afacerilor Străine (Ministerul de Externe). Regele Carol al II-lea chiar a impus apoi o dictatură regală, între 1938-1940, în care a existat un singur partid, cel al suveranului, Frontul Renașterii Naționale (FRN). Ministrul FRN de Externe, diplomatul Grigore Gafencu, a supervizat construirea noului sediu al instituției din Piața Victoriei, până în 1940, când Carol al II-lea a abdicat. Șantierul a continuat până aproape de încheiere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar a fost afectat de bombardamentele din 1944.
▶ FAȚADA. Fațadele palatului erau placate inițial cu marmură de Carrara, material nobil. Cea principală, dinspre Piața Victoriei, includea o colonadă cu 19 arcade și două panouri laterale. Acestea erau decorate cu compoziții realizate de sculptorul Mac Constantinescu tot în marmură de Carrara. Fiecare panou avea 15 metri înălțime și cuprindea trei rânduri de reliefuri ce ilustrau personaje alegorice însoțite de texte în latină: agricultura și comerțul, cultura, geografia și istoria, inventivitatea și ingenuitatea, abundența. Sub ambele panouri se afla câte o fântână decorativă, ornată cu măști și o suită de steme ale provinciilor istorice românești. Toate aceste elemente elegante trimiteau direct la destinația diplomatică inițială a clădirii.
Bombardamentul american din 4 aprilie 1944 avariază grav sediul Ministerului de Externe, aflat în stadiu avansat al lucrărilor de finisaj, inclusiv panourile decorative. Structura de rezistență e și ea afectată masiv. Până în 1952, au loc lucrări de consolidare și refacere a fațadelor și interioarelor, coordonate de același Duiliu Marcu. Fațada e placată de data asta cu travertin. Panourile decorative, cișmelele fântânilor și celelalte ornamente nu mai apar. Edificiul în formă simplificată devine sediul Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, ulterior al Republicii Socialiste România (după 1965), destinație pe care o menține și după evenimentele din decembrie 1989, dar sub numele „Guvernul României”.
▶ PREZENT. Între 2009-2011, Guvernul Emil Boc (PDL) întreprinde lucrări de consolidare a Palatului Victoria, inclusiv de reactivare a fântânilor, însă doar prin refacerea bazinelor, nu și a măștilor sau a panourilor decorative de deasupra. În spațiul public se iscă un scandal în urma propagării informației false că s-ar construi „fântâni arteziene cu capete de leu” în plină criză economică la Guvern. Necunoașterea istoriei palatului, de către premier, presă și publicul general, a dus la o indignare total inutilă. Suprafețele afectate de procesul de consolidare au fost replacate oarecum stângaci, tot cu travertin, locul intervenției fiind vizibil și azi. Fântânile nu sunt funcționale, oricum nu are cine să se bucure de ele, deoarece accesul publicului larg lângă clădirea Guvernului e interzis.
O refacere a panourilor decorative laterale după proiectul original al lui Mac Constantinescu e o reparație istorică necesară, dar momentan nu există nicio inițiativă în acest sens, nici interes din partea publicului.
foto: panoul decorativ lateral și fântâna dinspre str. Paris (arhiva Agerpres, 1944)
Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
