28 C
București
duminică, iulie 21, 2024

In Romania discursul public bazat pe instrumentele creative digitale se va dezvolta rapid.

Mi-am luat ceva timp sa reflectez asupra noului instrument de fabricare artificiala a uneia dintre functiile esentiale ale omului: comunicarea.

Prima reactie, pe care am avut o acum cativa ani, cand inca nu se vorbea decat intre specialisti despre utilizarea machine learning in procesele cognitive, a fost de neincredere.

O masina, oricat de limitata i-ar fi abilitatea de a lua decizii unice, prin extensie, sa detina un grad avansat de constiinta proprie, este o arma.

In mana omului care renunta la scopul benefic sau pasnic al instruirii masinii si ii confera o dubla utilizare.

Ceva asemanator s-a petrecut cu clonarea fiintelor, iar astazi dupa cum vedeti, experimentele sunt stopate.

Totusi, sunt alti ganditori etici care compara robotul cu inteligenta artificiala cu un computer.

Acesta din urma este o extensie aproape fireasca a functiilor umane. Prin urmare, iata un exemplu pozitiv si benefic.

Totusi, computerele, asa cum le stim, pot produce rau neintentionat daca sunt utilizate in scopuri malefice.

Asadar, exemplul este sustenabil pana la un punct in argumentarea avansului tehnologic al omenirii.

Punctul de inflexiune este chiar acesta in care ne aflam: o masina primeste drepturi si functii netestate din perspectiva eticii generale.

Parintii sai vor sustine necesitatea acestui companion fara suflet in viata individului si vor da asigurari ca acesta nu se va razvrati impotriva unei fiinte umane.

Sa luam in discutie primul aspect. Din toate timpurile omul a cautat sa se organizeze in grupuri care au avut nevoie de adoptarea unei forme ierarhice.

Acestea s-au adaptat formelor de societate si civilizatie existente de a lungul istoriei omenirii.

Odata cu dezvoltarea constiintei de grup s au consolidat societatile bazate pe reguli si conduse ierarhic.

De la perioada sclavagista si pana azi, omul a fost tentat sa folosesca alti semeni pentru a-si satisface nevoile.

Astfel au aparut castele, elitele, tehnopoliticienii. Desi ne place sa vedem partea frumoasa a modelelor moderne de societate, in subteran, oamenii cauta sa profite de pozitia si puterea lor pentru a-i domina pe ceilalti.

Iar, acolo unde se poate, sa-i foloseasca in scopuri personale. Iata de ce, inventatorii instrumentelor de servire a nevoilor de cunoastere si comunicare ale oricui au mizat pe acest aspect in definirea utilitatii chatbotului.

Lumea tehnologica este deja plina de roboti servitori ai proceselor fizice, asa ca urmatorul pas era firesc.

Cat priveste limitele actiunii robotului, respectiv controversa legata de dezvoltarea unei constiinte unice. Aici avem adevarata dificultate in evaluarea riscurilor si ingradirea autonomiei masinii.

Din ce am observat pana acum, suntem intr-o etapa preliminara spre un model perfectionat. Toti cei care „se joaca” cu functiile instrumentului inteligent fac parte, fara sa realizeze, din reteaua globala de voluntari.

Acestia ofera creatorilor de roboti milioane de reactii si data input. Poate ca n-ar fi un aspect de blamat daca n-ar fi imoral sa eviti avertizarea utilizatorilor asupra consecintelor interactiunii cu masina.

Astfel de dileme nu sunt discutate public in Romania, dar ne-am obisnuit sa nu analizam mai nimic cu seriozitate din moment ce capacitatea de dialog si competenta se situeaza la cote scazute.

Mai exista un motiv pentru care, cel putin la noi, un astfel de instrument va avea succes: poate inlocui imediat si eficient o pleiada de presupusi comunicatori,  specialisti inchipuiti in public speaking, speechwriting, jurnalism, si  ce mai gasesti in panoplia stiintelor comunicarii.

Nu trebuie sa ne facem griji daca acestia  raman fara obiectul muncii, caci ei n-aveau nicio calitate profesionala sau talent.

Ne putem face insa griji pentru ermetizarea si mai mare a comunicarii scrise.

Limbajul masinii va surclasa fara indoiala abilitatile modeste ale creatorilor rudimentari de continut (mai ales cel institutional) insa va mai concura cu indivizii talentati sau instruiti temeinic in arta, nu stiinta, comunicarii.

Pariul meu este ca in Romania discursul public bazat pe instrumentele creative digitale se va dezvolta rapid.

Si astfel, visul de atata amar de vreme al decidentilor – un robot care sa nu le conteste rationamentele si sa nu le expuna gandurile sau slabiciunile este aproape de implinire.

Claudiu Lucaci

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie