Bucureștiul ar putea avea o Centură Verde București–Ilfov, formată din păduri periurbane, zone umede, coridoare ecologice, terenuri degradate redate naturii și spații verzi conectate între ele. Proiectul este inclus în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021–2030 și prevede amenajarea a aproximativ 250 de hectare de infrastructură verde nouă.
Este o veste importantă pentru un oraș sufocat de trafic, betoane, poluare și veri tot mai greu de suportat. Dar, dincolo de anunțul optimist, întrebarea esențială rămâne aceeași: când se va vedea efectiv această Centură Verde în teren?
Deocamdată, proiectul se află în etapa de strategie și consultare publică. Asta înseamnă că nu vorbim încă despre lucrări începute, despre terenuri clar delimitate sau despre un calendar ferm al plantărilor. Vorbim despre o direcție de dezvoltare urbană, introdusă într-un document strategic care urmează să fie finalizat și apoi supus aprobării Consiliului General al Municipiului București.
Primăria Capitalei anunță că, în prima etapă, va fi elaborat un plan operațional. Acesta ar trebui să stabilească exact cum se va construi Centura Verde: unde vor fi noile suprafețe împădurite, ce terenuri pot fi recuperate, ce instituții răspund de implementare, ce surse de finanțare vor fi folosite și care sunt termenele concrete.
Aici este diferența dintre o promisiune urbană și un proiect real. Bucureștiul are nevoie nu doar de concepte corecte, ci de hărți, bugete, responsabilități și termene.
Documentele consultate arată că proiectul are mai multe paliere. Pe termen scurt și mediu, apare ideea realizării planului operațional și a unor prime măsuri până în 2029. Pe termen lung, Centura Verde este gândită ca un proiect amplu, cu orizont de implementare care poate merge până în 2050.
Cu alte cuvinte, Bucureștiul nu va avea peste noapte o Centură Verde complet funcțională. Cel mai realist scenariu este unul etapizat: mai întâi planul operațional, apoi primele intervenții, apoi extinderea treptată a zonelor împădurite și conectarea lor cu pădurile și spațiile naturale existente din jurul Capitalei.
Proiectul are însă un avantaj important față de alte inițiative urbane rămase în fază de intenție. Centura Verde București–Ilfov are deja un cadru instituțional mai larg. În 2025, Consiliul General a aprobat un protocol pentru elaborarea și implementarea planului operațional, iar noul Cod Silvic a introdus prevederi legate de protejarea pădurilor din Ilfov. Aceste păduri sunt considerate baza viitoarei centuri verzi.
Problema este că protejarea pădurilor existente nu este același lucru cu amenajarea celor 250 de hectare noi. Pentru ca proiectul să devină vizibil pentru locuitori, administrația trebuie să treacă de la limbajul strategic la execuție: identificarea terenurilor, finanțarea lucrărilor, plantări, coridoare ecologice, zone de acces public, întreținere și monitorizare.
Centura Verde poate deveni una dintre cele mai importante investiții de mediu pentru București. Ar putea reduce efectul de insulă de căldură, ar putea crește suprafața verde disponibilă, ar putea conecta orașul cu zonele naturale din jur și ar putea oferi Capitalei o formă minimă de protecție climatică.
Dar, pentru moment, proiectul trebuie citit cu prudență. Bucureștiul are planuri. Are strategii. Are randări și formule generoase. Ce lipsește încă este partea pe care locuitorii o pot verifica direct: primul hectar amenajat, primul traseu verde funcțional, primul calendar respectat.
Până atunci, Centura Verde rămâne o promisiune necesară, dar neterminată. Iar testul nu va fi anunțul, ci momentul în care Bucureștiul va putea arăta, concret, unde începe această centură și când va fi gata.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
