Într-o zi obișnuită, mintea noastră nu este ocupată în primul rând de marile întrebări ale existenței. Ne gândim la muncă, la oboseală, la următoarea masă, la bani, la cafea și la momentul în care ne vom putea întoarce în pat.
Aceasta este concluzia unui studiu recent care a urmărit, în timp real, gândurile cotidiene ale unui grup de adulți.
La cercetare au participat 258 de persoane, cu vârste cuprinse între 19 și 71 de ani. Timp de două săptămâni, fiecare participant a primit zilnic, la ore alese aleatoriu, opt notificări pe telefon. În momentul respectiv, trebuia să noteze ce făcea, la ce se gândea și cât de bine se simțea.
În total, au fost strânse peste 23.000 de răspunsuri.
Mintea urmează programul zilei
Rezultatele arată că preocupările noastre se modifică odată cu trecerea orelor. În timpul programului, atenția este dominată de sarcinile profesionale. Spre seară, gândurile se îndreaptă mai des către relaxare, distracție și activități personale.
Doar aproximativ jumătate dintre gândurile raportate au fost deliberate. Celelalte au apărut fără să fie chemate: amintiri, griji, asocieri spontane sau momente în care mintea s-a îndepărtat de ceea ce făcea persoana.
Stările corpului au ocupat cel mai mare spațiu mental. Aproape o cincime dintre răspunsuri se refereau la oboseală, somnolență, disconfort sau alte senzații fizice.
Munca a reprezentat aproximativ 17% dintre gânduri, iar mâncarea 14%. Divertismentul, arta, jocurile și hobby-urile au adunat în jur de 10%, o proporție apropiată de cea rezervată relațiilor.
Atunci când oamenii se gândeau la ceva ce și-ar fi dorit în acel moment, aproape jumătate dintre răspunsuri indicau mâncare sau băutură. Cafeaua apărea foarte des. Aproape o treime dintre nevoile exprimate erau legate de odihnă, somn sau dorința unui scurt repaus.
Mintea complet goală pare să fie o excepție. Foarte puțini participanți au declarat că, în momentul notificării, nu se gândeau la nimic.
Și gândurile despre sex au fost raportate rar. Autorii cercetării admit însă că oamenii ar fi putut evita să le noteze. De altfel, aproximativ un sfert dintre notificările trimise au rămas fără răspuns.
Patru moduri în care ne locuim propriile gânduri
Analizând temele recurente, cercetătorii au observat patru tipare principale. Ele nu reprezintă personalități fixe, ci moduri de orientare a atenției care se pot modifica în funcție de perioadă și de împrejurări.
Mintea îndreptată spre pericolele lumii
O primă categorie este formată din persoanele care se gândesc frecvent la conflicte, politică, evenimente globale și probleme sociale.
Preocupările lor pentru aceste subiecte au fost cu aproximativ 60% mai numeroase decât media. Tot ele s-au gândit mai mult la siguranță și sănătate.
În răspunsurile lor au apărut des idei legate de singurătate, durere, foame, nesomn și oboseală. În același timp, acești participanți s-au gândit la muzică aproape de două ori mai mult decât ceilalți.
O posibilă explicație este că muzica funcționează ca o formă de reglare emoțională, reducând tensiunea provocată de grijile constante.
Mintea ocupată cu ceea ce trebuie rezolvat
O altă categorie se concentrează asupra locuinței, banilor, treburilor zilnice și problemelor concrete.
Aceste teme au apărut cu aproximativ 50% mai des decât în restul grupului. Persoanele respective s-au gândit frecvent și la poveștile din filme, cărți sau seriale.
În răspunsurile lor reveneau cuvinte și idei legate de procese, acte, dispute, decizii și soluții.
Acest tipar nu depinde neapărat de profesie sau de situația familială. El descrie mai curând o minte orientată constant către administrarea vieții.
Mintea atentă la corp și emoții
Al treilea grup este mai sensibil la ceea ce se întâmplă în interior: senzații fizice, stări emoționale și reacții psihice.
Este și grupul cu cea mai mică medie de vârstă, de aproximativ 32 de ani, iar aproape două treimi dintre participanți sunt femei.
Tot aici a fost observată cea mai mare proporție de gânduri nedorite sau intruzive: aproximativ 28%.
Durerea, copleșirea emoțională și nevoia de sprijin apar mai des în răspunsurile acestor persoane.
Autorii avertizează însă că apartenența la o asemenea categorie se poate schimba repede. O problemă de sănătate sau o perioadă dificilă poate muta temporar atenția oricui asupra corpului și a stării interioare.
Mintea împărțită între performanță și plăcere
Ultima categorie este formată din cei care se gândesc mult atât la muncă, cât și la activitățile din timpul liber.
Gândurile despre serviciu au fost cu aproximativ 50% mai frecvente decât media, iar cele despre hobby-uri, artă și jocuri cu aproximativ 25% mai numeroase.
Acest grup a raportat cele mai ridicate venituri și cele mai mari niveluri de satisfacție. În el au fost ceva mai mulți bărbați decât femei.
Proiectele, prezentările, călătoriile, sportul și relaxarea apar împreună, sugerând o viață mentală împărțită între ambiție și recompensă.
Contează mai mult ce gândim decât ce facem?
Una dintre concluziile importante ale cercetării este că tema gândurilor poate anticipa starea de bine mai bine decât activitatea desfășurată în acel moment.
Cu alte cuvinte, două persoane pot face exact același lucru și totuși se pot simți complet diferit, în funcție de locul în care le este mintea.
Asta nu înseamnă că ne putem controla permanent gândurile sau că fericirea este doar o problemă de voință. Aproape jumătate dintre ideile raportate au apărut spontan, fără intenția participanților.
Rezultatele sugerează însă că viața interioară nu este doar un fundal al existenței. Felul în care interpretăm ceea ce trăim poate conta uneori mai mult decât ceea ce ni se întâmplă efectiv.
Rezultatele trebuie privite cu prudență
Cercetarea este încă într-o etapă preliminară și nu a trecut prin procesul complet de evaluare științifică necesar publicării într-o revistă de specialitate.
Numărul participanților este relativ redus, iar perioada de monitorizare a fost de numai două săptămâni.
În plus, cei analizați provin în principal din societăți dezvoltate, cu acces ridicat la educație și tehnologie. Oamenii care trăiesc în alte condiții economice și culturale ar putea avea preocupări foarte diferite.
Studiul nu demonstrează că întreaga omenire poate fi împărțită în patru categorii și nici că fiecare persoană aparține definitiv unui singur tipar.
Arată, în schimb, ceva mai simplu și poate mai tulburător: viața noastră mentală este ocupată în mare parte de lucruri mărunte, dar insistente.
Munca pe care trebuie să o terminăm. Cafeaua pe care încă nu am băut-o. Factura pe care nu vrem să o deschidem. Corpul care cere odihnă. Patul la care ne gândim încă de la prânz.
Poate că o viață nu este alcătuită numai din marile sale hotărâri, ci și din miile de gânduri obișnuite cărora le permitem, zi după zi, să ne locuiască.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
