Au fost zilele „porților deschise” la BNR, pe 18-19.04 2022, marcând 142 ani de la înființarea instituției, anunțate obscur pe Instagram și prin apariția unor bănci pe Lipscani, însoțite de panouri cu istoria BNR. Elementele de mobilier urban (foto sus) țipă „buget dodoloț” și sunt ștanțate cu emblema aurită a BNR, lux și stil, nu sarakie. M-am dus să vizitez Muzeul BNR din vechiul sediu al instituției, să nu trebuiască s-o faci tu. Hai să vedem exercițiul de PR al lui Manole, pardon, Isărescu.
NIȘTE ISTORIE. Palatul vechi al BNR e construit între 1883-1885 (unele surse citează ca an al finalizării 1900) pe strada Lipscani din centrul istoric al Bucureștiului, după demolarea în 1882 a celebrului Han Șerban-Vodă, care data de la 1685. BNR e înființată în 1880. Primul guvernator, Eugeniu Carada, pune ochii pe terenul hanului, pe care BNR îl cumpără, îl dărâmă și-l înlocuiește cu primul său sediu, un palat în stil renascentist francez proiectat de arhitecții francezi Cassien Bernard și Albert Galleron (Ateneul Român, Cazinoul din Monte Carlo, Opera Garnier din Paris) și pus în operă de arhitecții români Grigore Cerkez și Constantin Băicoianu.
BNR demolează cvartalul de case vechi din spatele palatului vechi, spre strada Doamnei, în anii ’30, pentru a-și construi noul sediu. Al Doilea Război Mondial împinge spre anii ’50 finalizarea edificiului proiectat de arhitectul Radu Dudescu. Regimul comunist optează pentru transformarea clădirii în Ministerul de Finanțe al Republicii Populare Romîne. Banca Republicii Populare Romîne – Banca de Stat, ulterior Banca Națională a Republicii Socialiste România, continuă să funcționeze în palatul vechi. BNR se mută în palatul nou abia în anii ’90, iar palatul vechi devine Muzeul BNR.
CHESTII OK:
– panourile informative atașate mobilierului urban: design și informații bune
– discursul ghizilor pe parte de istorie a BNR, istorie monetară și a clădirilor: interesant
– aspectul interior al cădirii: îngrijit
– transformarea safe-urilor funcționarilor băncii și a Tezaurului (nu ăla de la Moscova, ci un safe gigant) în vitrine/spații de expoziție: inedită
CHESTII NU AȘA OK:
– „reguli de vizitare” afișate afară pe gard, jos, unde nu le vede nimeni
– intrare: un paznic zelos ordonă lăsarea umbrelelor și a PET-urilor afară, se creează grămezi ca la un târg/bâlci periferic
– acces: nimeni nu te îndrumă spre grupul care se formează, o angajată BNR stil Karen se răstește la cei care nu stau cu grupul și-i numește „obraznici” pe cei care se plâng de organizarea haotică, un angajat BNR țipă că „atunci când cineva te invită în casa lui, trebuie să te porți frumos”.
Ăștia și-au luat un edificiu public pe persoană fizică și-i deranjează cetățenii care plătesc mentenanța clădirii și salariile angajaților la stat.
– nesimțirea BNR de a nu permite vizitarea scării principale și a etajului, cu biroul guvernatorului, birourile directorilor și Sala de Consiliu, ci doar a parterului (Holul Ghișeelor – foto centru și jos, tavanul)
– tupeul ghizilor de a spune că „nu numai că se vizitează gratuit Muzeul BNR, dar primiți și cadouri gratis”, referindu-se la o pungă cu pliante pe care a primit-o la final fiecare vizitator. Zici c-a plătit personal Manole, pardon, Isărescu, din banii din vânzarea stash-ului de sticle de vin Casa Isărescu. Nu. Cetățenii au plătit deja pentru toate alea, din taxele lor. Instituțiile publice nu oferă nimic gratuit.
– cele 2 expoziții. Horror. Una reșapată, dedicată unui secol (1921-2021) de la nașterea regelui Mihai, în Holul Ghișeelor, sufocat de panouri-gigant cu pozele alea pe care le găsești când dai Search „regele mihai tanar” pe Google. Cult al personalității deșănțat pentru un personaj istoric tragic, mediocru. A doua, într-o incintă de legătură cu palatul vechi, dedicată Ecaterinei Teodoroiu, (h)eroina noii bancnote de 20 lei. Prezentare/panotaj în stil șaptezecist, augmentarea absurdă a dimensiunii istorice a personajului, zeificarea acestuia. Ambele expoziții duhnesc a ceaușism crâncen, nu ne-am racordat la circuitul expozițional/curatorial european contemporan încă.
CONCLUZII:
– Muzeul BNR trebuie deschis la liber, ca orice alt muzeu, să se termine cu prostia asta cu rezervări pe site-ul BNR. Instituția nu mai funcționează în palatul vechi, din care trebuie vizitat fiecare centimetru pătrat.
– angajații BNR, total neobișnuiți cu interacțiunea cu publicul larg, trăiesc în bula lor cu salarii indecent de mari și au impresia că patrimoniul BNR le aparține. Nu. Ei servesc cetățenii și trebuie să-i respecte, nu s-o ardă arogant la cel mai infect mod.
– zilele porților deschise trebuie comunicate mult mai bine și trebuie să vizeze mai ales palatul nou al BNR, interzis publicului larg de obicei.
VECINII. În Belgrad, Banca Națională a Serbiei are permanent deschis Holul Central al palatului său superb pentru public, se vizitează gratis, la liber, se fac poze, ba chiar îți dau suvenir o bancnotă cu chipul tău, dacă vrei. Poți fi vedeta dinarului! Niște înapoiați sârbii. În loc să se-nchidă într-o citadelă impenetrabilă, Banca Națională a Serbiei contribuie semnificativ la turismul local prin politica ușilor deschise și tratarea excelentă a vizitatorilor.
Hai, Manole, că se poate!
foto: instagram.com/raidenbucharest
Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
