WB Projective & Positive Therapy
www.terapie-pentru-viata-buna.ro
Perspective despre Proiectie
Proiecția este procesul de deplasare a sentimentelor cuiva asupra unei alte persoane, animal sau obiect.
Termenul este cel mai frecvent folosit pentru a descrie proiecția defensivă – atribuirea propriilor gânduri, afecte, comportamente, alegeri inacceptabile și tensionate la nivel psihologic,altei persoane.
De exemplu, dacă cineva agresează și ridiculizează în mod continuu un coleg cu privire la nesiguranța lui, agresorul ar putea să-și proiecteze confictul intern asupra celeilalte persoane.
Conceptul a apărut in lucrările lui Sigmund Freud privind mecanismele de apărare și a fost dezvoltat de fiica sa, Anna Freud, și de alte figuri semnificative din psihologie.
Disconfortul coflictului inconștient îi poate determina pe oameni să atribuie altcuiva sentimente sau impulsuri inacceptabile pentru a evita confruntarea cu ele.
Proiecția permite abordarea trăsăturilor dificile fără ca individul să o recunoască la el.
S.Freud a scris pentru prima dată despre proiecție într-o scrisoare din 1895, în care a descris o pacientă care a încercat să evite să-și confrunte sentimentele de rușine imaginându-și că vecinii ei o bârfeau în schimb.
Carl G. Jung și Marie-Louise von Franz au susținut mai târziu că proiecția este folosită și pentru a proteja împotriva fricii de necunoscut, uneori în detrimentul celui ce proiecteaza.
Din perspectiva analitica, oamenii proiectează idei arhetipale asupra lucrurilor pe care nu le înțeleg ca parte a unui răspuns natural la dorința de a avea o lume mai previzibilă și mai clară.
Cercetările recente au contestat ipoteza lui Freud că oamenii proiectează să-și apere ego-urile.
Proiectarea unei trăsături amenințătoare asupra altora poate fi un produs secundar al mecanismului care apără ego-ul, mai degrabă decât o parte a apărării în sine. Încercarea de a suprima un gând îl împinge în prim-plan mental și îl transformă într-un filtru accesibil prin care se vede lumea.
Un exemplu de proiecție ar fi următorul: un bărbat căsătorit care este atras de o colegă de serviciu, dar în loc să-și recunoască acest lucru, ar putea să o acuze că flirtează cu el.
Un alt exemplu, o femeie care se luptă cu dorința de a fura( energie psihica pulsionala neprelucrta), care ajunge să creadă că vecinii ei încearcă să pătrundă în casa ei. În situația de fata pe fondul tensinat proiectiv se dezvolta o situație psihica deliranta. Indicele de realitate este foarte scăzut, cenzura SupraEului este fragila și pe fondul asta se poate dezvolta episodul psihotic.
Proiecția poate apărea într-o varietate de contexte, de la un eveniment de viața izolat până la un tipar obișnuit într-o relație romantică.
Dar a învăța să recunoaștem și să răspundem la proiecție poate ajuta oamenii să înțeleagă și să navigheze în conflictele sociale ,dar și în propriul conflict intern.
Când fricile sau nesiguranța sunt prezente, este firesc să începeți ocazional să proiectați.
La nivel psihologic, atunci când proiectam te îndepărtezi de conflict și te afunzi într-un scenariu fantastic. La nivel de functionare operativa primara psihica se formeaza un spațiu dedicat defensei.
Tensiunea conflictului se estompeza prin mecanismul de proiectie.
Când suntem într-o astfel de situație putem să ne organizam un plan de autoanaliza.
1) Descrieți conflictul în termeni obiectivi
2) Descrieți acțiunile pe care le-ați întreprins și ipotezele pe care le-ați făcut
3) Descrieți acțiunile celeilalte persoane și ipotezele pe care le-a făcut în ordinea desfasurarii actiunilor.
Aceste întrebări vă pot ajuta să explorați continutul proiectiv si daca ati proiectat.
Dacă cineva are o reacție neobișnuit de puternică la ceva ce spui sau nu pare să existe o explicație rezonabilă pentru reacția sa, s-ar putea să-și proiecteze nesiguranța asupra ta.
O consecință dăunătoare a proiecției continue este atunci când trăsătura devine încorporată în structura psihica și funcționează ca un mecanism de apărare.
De exemplu, un tată care nu și-a construit niciodată o carieră de succes i-ar putea spune fiului său: „Nu vei ajunge la nimic” sau „Nu te obosi nici măcar să încerci”. El își proiectează propriile nesiguranțe asupra fiului său, în situația asta fiul său ar putea interioriza acel mesaj, crezând că nu va avea niciodată succes sau crezand ca nu este în stare de nimic.
Acest tip de mesaj poate să fie foarte daunator pentru o structura psihica fragila.
Deși este dificil să facă acest lucru, persoanele care experimentează astfel de situații pot să-și amintească că, etichetarea și critica pe care o primesc sunt despre cealaltă persoană. Este important să aibă încredere în cine sunt ei în afara acelei relații.
Proiecția poate dezvălui nesiguranțe ascunse sau credințe care sunt valoroase de explorat în terapie.
Din perspectiva psihodinamica, proiectia se referă la fenomenul transferului, în care un client transferă terapeutului sentimentele și gândurile pe care le are față de o altă figură importantă din viața sa.
În timp ce proiecția poate avea loc în contexte diferite, transferul este înțeles în primul rând printr-o lentilă terapeutică.
Terapeuții psihodinamici și psihanalitici folosesc proiecția ca și concept în procesul terapeutic, se analizează relația transfer – contrataransfer.
Prin procesul terapeutic, un terapeut poate observa că un client pare să se proiecteze, fie asupra terapeutului, fie către alte persoane din viața clientului.
De exemplu, un terapeut ar putea realiza că un pacient presupune continuu că partenerul său are o aventură, fără dovezi.
Terapeutul ar putea explora dacă pacientul se simte in siguranță în relație sau este poate cel care se luptă să rămână fidel.
Proiecția poate fi o oportunitate de a identifica emoțiile dificile care necesita sa fie procesate.
Dacă un terapeut suspectează că un pacient se proiectează – fie asupra terapeutului, fie asupra altor persoane din viața clientului – probabil va explora realitatea afectiva interna a clientului.
Înțelegerea de ce clientul reacționează la terapeut cu o emoție atât de puternică sau interpretarea greșită a afirmațiilor unui terapeut poate ajuta la dezvăluirea provocărilor relaționale care ar trebui să fie discutate și rezolvate în procesul terapeutic.
Anca Elena Boalca, psiholog si psihoterapeut psihodinamic
Specialist Rorsachach si metode proiective
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
