[BALTA ALBĂ] București 1967, vedere din elicopter a bulevardului Ion Șulea (azi Camil Ressu). Cadrul e interesant pentru că prinde coexistența a două sfere: rurală și urbană. Hai să vedem despre ce e vorba:
► BACKGROUND. Cartierul Balta-Albă – Titan e, alături de Floreasca și Drumul Taberei, e printre primele ansambluri majore de locuit dezvoltate în timpul regimului comunist, după ce economia socialistă centralizată planificată pe baza planurilor cincinale începe să funcționeze (primul cincinal: 1951-1955) și pot porni construcțiile la scară largă. București, capitala Republicii Populare Romîne/Republicii Socialiste România, trebuia să se dezvolte pentru a susține programul de industrializare al regimului.
► CARTIERUL. Zona din poză era inițial în comuna suburbană Dudești-Cioplea, trecută din jurisdicția județului Ilfov la capitală în anii ’20. Planul a fost ca aici să apară blocuri-tip începând din Dristor și până spre Glina, un cartier muncitoresc care să deservească viitoarea platformă industrială Titan și nu numai. Dezvoltarea șaizecistă urmează, în mare, liniile urbanismului liber, cu crearea de obiective cu diverse funcțiuni (parcuri, școli/grădinițe, ștrand, complexuri comerciale care includeau magazine, librării, cinematografe etc.) grupate în microraioane. Construcția masivă de blocuri în ceea ce deja se numea cartierul Balta-Albă – Titan schimbă radical aspectul acestei părți din sud-estul Bucureștiului.
► POZA. În imagine, bulevardul Ion (alternativ Ioan) Șulea, în plină amenajare, spre intersecția cu strada Liviu Rebreanu și Piața Râmnicu Sărat (partea superioară a cadrului). Doar un flanc al arterei e populat de blocuri (notabil cele 5 N-uri, foarte masive, din planul inițial al cartierului). Pe partea opusă, supraviețuiește vechiul țesut rural al zonei, cu case țărănești modeste, răsfirate în pantă mai departe în stânga, spre Lunca Dâmboviței și Splaiul Dudescu (malul râului). În dreapta-sus se amenajează Parcul IOR (Întreprinderea Optica Română), principala zonă verde a cartierului (azi împărțit în două, Parcul Titan și Parcul Alexandru Ioan Cuza, o decizie administrativă proastă din 2003-2004). Pe locul parcului au fost cărămidării, pentru că solul avea o compoziție propice. În urma excavațiilor continue, s-a ajuns la izvoare care au format bălți numite flaxuri. Platoul se termina cu maluri înalte și nisipoase. La crearea parcului, sunt asanate bălțile și smârcurile, e definit lacul, iar marginile sunt umplute cu moloz și materiale rezultate de la construcția blocurilor. Se trasează și strada Liviu Rebreanu, care supratraversează parcul și lacul pe un pod. Cartierul se extinde în deceniile următoare, sunt adăugate construcții în anii ’70 și ’80 în zonele nesistematizate până atunci, dar și între edificii deja existente. Îndesirea strică aspectul inițial, dar cu toate acestea, Balta-Albă – Titan rămâne unul dintre cartierele cele mai verzi ale capitalei pentru că a fost proiectat de la început să fie aerisit.
► PREZENT. Se mai găsesc case din fosta comună Dudești-Cioplea printre blocuri, dar poza din 1967 arată ciocnirea celor două etape istorice ale zonei: sat și cartier rezidențial muncitoresc. O tendință recentă îngrijorătoare e retrocedarea în natură a unor foste parcele pe care s-au aflat case țărănești până în anii ’60, pe care apar ulterior bloculețe, cu sacrificarea spațiului verde sau a unor locuri de parcare. Administrația bucureșteană nu înțelege că nu se poate reveni la o configurație anterioară a zonei, noile construcții afectează nivelul de trai al celor care locuiesc în blocurile postbelice. Practic vorbind, riști să-ți răsară oricând un bloc în fața geamului.
Din păcate, „promovarea culturală” a capitalei făcută de entitățile culturale din subordinea Primăriei București se axează aproape exclusiv pe centrul orașului. Istoria cartierelor de blocuri e lăsată intenționat în obscuritate, deși majoritatea populației actuale a capitalei locuiește în aceste cartiere.
Raiden
foto: arhiva Agerpres
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
