[CENTENAR] 1 Decembrie 1918 în Piața Academiei (azi Piața Universității), cadru de la întoarcerea familiei regale la București după doi ani în care capitala fusese ocupată de Puterile Centrale în frunte cu Germania, în Primul Război Mondial. Regele Ferdinand, Regina Maria și principele moștenitor Carol (ulterior regele Carol al II-lea) asistă la ceremonie. Pe fundal, Palatul Generala, azi sediu BCR. Aici se organizează în prezent bâlciuri de sărbători.
Festivismul exacerbat, naționalismul patriotard și mândria nejustificată, practicate la cote alarmante de autorități pe bani foarte mulți în acest „an centenar” dar nu numai de autorități, nu fac decât să suplinească lipsa unor lucruri concrete. Uite 5 chestii care ar trebui să se-ntâmple de Centenar în România și totuși nu se-ntâmplă (ordine aleatoare):
1. Solidaritate între diversele categorii care alcătuiesc România, dezbinarea a fost, este și va fi contraproductivă în general pentru societate dar eficientă pentru unii care merg pe divide et impera
2. Toleranță pentru opinii diferite, oameni diferiți, viziuni diferite, dezbaterea argumentelor pe bune, ascultarea punctelor de opinie diametral opuse și încercarea de a găsi intersecții
3. Proiect de țară pe termen măcar mediu, o direcție care să fie urmată de orice administrație, indiferent de culoarea politică, pentru a avea coerență și consistență
4. Unitate în sensul colaborării măcar instituționale pentru atingerea unor obiective care să ducă România mai departe spre mai bine, atât în interior cât și în exterior
5. Valorificarea resurselor interne de tot felul în interesul României și al populației (un fel de profit reinvestit)
Lista e deschisă.
Important: din cauza modului în care s-a comunicat centenarul, a rămas pe undeva impresia eronată că România aniversează 100 de ani de existență. România e independentă însă de la 1877-1878, iar Marea Unire din 1918 a fost următorul pas, în care provinciile locuite majoritar de români au format România Mare după dispariția marilor imperii, consecință a Primului Război Mondial. Concret, aniversăm un stat care nu mai există din 1940, când Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herței au fost cedate Uniunii Sovietice.
Centenarul merită și trebuie marcat, e privilegiul generației actuale să trăiască evenimentul ăsta, însă din păcate, „anul centenar” a fost marcat de isterie politică și dezbinare cum n-au mai fost, ceea ce a aruncat oarecum în derizoriu ideea celebrării centenarului. Surprinzătoare e raportarea oficială la valorile unor vremuri apuse și ale unor generații dispărute. Generația actuală n-are nimic în comun cu generația lui Maniu, Brătianu, Marghilorman, Ferdinand sau Maria, de-asta e mult mai bine să privim spre viitor mai degrabă decât să ne raportăm la epoca statelor naționale de acum un secol, când noi ne aflăm în plină epocă post-adevăr și în capitalism târziu. Acum câțiva ani am fi spus „era globalizării”.
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
