O cantitate de aproape 40.000 de tone de deşeuri de ambalaje nu a ajuns la groapa de gunoi, în primele şase luni ale anului trecut, echivalentul a 5,5 kg de deşeuri/cap de locuitor, arată rezultatele unui studiu realizat de InfoCons – Asociaţia Naţională de Protecţia Consumatorilor.
Potrivit sursei citate, 50% dintre primăriile din România nu au actualizat contractele de delegare pentru serviciile de salubritate prin implementarea instrumentului economic la populaţie „Plăteşti pentru cât arunci”.
Datele centralizate în cadrul cercetării scot în evidenţă faptul că, la nivelul anului 2018, acumularea de deşeuri deviată de la groapa de gunoi a fost de 133.624 de tone, adică aproximativ 20 kg de deşeuri/cap de locuitor.
În ceea ce priveşte modalitatea de colectare a deşeurilor, mai mult de jumătate dintre primăriile din ţară (52,17%) au declarat că folosesc pentru deşeuri colectare separată, pe două fracţii (reciclabil/menajer), în timp ce 45,62% dintre acestea utilizează o colectare separată, pe mai mult de două fracţii pentru deşeuri. Doar una din 10 primării colectează deşeurile în amestec.
Pe de altă parte, Primăria Sectorului 2 apelează atât colectarea amestecată, cât şi colectarea separată, pe două fracţii (reciclabil/ menajer), la fel ca şi Primăria Municipiilor Zalău şi Craiova.
Conform studiului de specialitate, până în prezent, aproape jumătate din numărul primăriilor din România (45,62%) nu au încheiat un contract cu o Organizaţie de Implementare a Responsabilităţii Extinse a Producătorului (OIREP), în timp ce 47,82% dintre cei chestionaţi au recunoscut că nu au un departament sau angajaţi desemnaţi care gestionează relaţia cu OIREP, în sensul raportării cantităţilor de deşeuri sau implementarea de campanii de informare şi conştientizare.
Pe de altă parte, 41,3% dintre primării au încheiat un contract cu o entitate OIREP şi peste o treime dintre aceste autorităţi (36,95%) au departament sau angajaţi desemnaţi care gestionează relaţia cu organizaţiile de profil.
Studiul InfoCons evidenţiază, totodată, că 36,95% dintre primării au un cost fundamentat privind gestiunea deşeurilor în raport cu OIREP, însă peste jumătate (54,34%) nu au un asemenea reper.
„Până acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat în funcţie de numărul de persoane din gospodărie sau din asociaţia de proprietari, cu un tarif fix per persoană şi fără să se ţină cont de cantitatea totală de deşeuri colectată. Principiul „Plăteşte pentru cât arunci” este un instrument economic folosit ca model de bune practici în multe state din Uniunea Europeană şi este menit să ajute la creşterea ţintelor de reciclare la nivelul ţării. Are adresabilitate directă către populaţie prin conştientizarea acestora că deşeurile costă şi că orice acţiune de colectare greşită a deşeurilor îi va face să scoată mai mulţi bani din buzunar. De asemenea, un alt obiectiv al acestui principiu este inducerea unor comportamente precum reducerea deşeurilor generate, creşterea gradului de reciclare şi reducerea cantităţilor depozitate”, se menţionează în raportul citat.
În ceea ce priveşte contractele de delegare pentru serviciile de salubritate, jumătate dintre primării nu au actualizat acest document, prin implementarea instrumentului economic la populaţie „Plăteşti pentru cât arunci”.
Din datele cuprinse în cercetarea InfoCons rezultă faptul că media tarifului pe care cetăţenii îl plătesc pentru serviciul de salubrizare în acest moment este de 100 de lei/de persoană pe an. În acest context, în Sectorul 4 se consemnează cel mai mic tarif, cu suma de 71,83 lei de persoană/an, iar tariful cel mai mare în Baia Mare, de 154,32 lei de persoană/an.
O altă concluzie a studiului InfoCons este că, pe raza Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT), 91,3% dintre primării au asigurate spaţiile pentru colectarea separată a deşeurilor cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, iar alte 21,73% au înfiinţat centre pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii, acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilier.
În acelaşi context, primăriile municipiilor Galaţi, Oradea, Zalău, Iaşi, Suceava şi Timişoara au menţionat că merg pe ambele variante pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje.
Ca indicatori prevăzuţi în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare şi în regulamentele serviciului de salubrizare, 50% dintre primării spun că au indicatori de performanţă pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare, în timp ce aproape două treimi (63,04%) susţin că au indicatori prevăzuţi în Legea deşeurilor nr. 211/2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să se atingă începând cu anul 2020 obiectivele de reciclare. Primăriile Municipiilor Satu Mare, Tulcea, Craiova, Iaşi, Târgu Jiu, Suceava, Alba Iulia, Miercurea Ciuc şi Primăria Sectorului 1 Bucureşti menţionează că au ambele tipuri de indicatori de performanţă.
La capitolul informare, studiul de specialitate arată că majoritatea primăriilor (67,39%) aleg varianta de postare pe site-ul propriu cu privire la sistemul de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţii, inclusiv cu privire la centrele înfiinţate pentru a putea oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilier.
De asemenea, peste jumătate (56,52%) din totalul acestor instituţii au ales mijloacele scrise de informare, iar 34,78% au optat pentru alte mijloace de informare (reţele de socializare cu public-ţintă, companii, informări în presă, la asociaţii de proprietari şi de către operatori etc.).
Studiul InfoCons a fost derulat în România, în parteneriat cu FEPRA Internaţional, prin transmiterea chestionarului către primăriile reşedinţă de judeţ şi către primăriile de sector din Bucureşti, în perioada noiembrie – decembrie 2019.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. AGERPRES
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
