Intersecția Calea Șerban Vodă cu Șoseaua Viilor, dar îi lăsăm pe Vodă și pe cei vii într-ale lor. La răscruce. E un loc pustiit acolo unde, nu mulți ani în urmă, se găsea un rînd de case înalte, toate cu pompe funebre la parter, prăvălii îndoliate. Îmi aduc aminte foarte clar de panglicile albe și roșii, de sicriele din vitrine ca niște cutii frumos aliniate, de o tristețe enormă. Îndată moartea depășită, cotind pe lângă purgatoriul parcului Carol, vedem prin hățișul sălbăticit cupola Observatorului Astronomic. Simțim că e momentul pentru un salt, pentru o proiecție, pentru o transfigurare. Tăiem drumul prin strada Cuțitul de Argint, pâcla memoriei se lasă despicată. De acum doar curgem. La fosta Gară de Sud de pe maidanul Filaretului, nu mai vine de multă vreme niciun tren. De aici plecau toți la Dunăre, pe drumul de fier spre marele fluviu, pe fluviu spre marea Mare Neagră. Dar nu spre negru vrem să ne îndreptăm. Sufletele se rostogolesc în văile dinspre Uranus, urcă panta spre strada Sirenelor și de acolo, mai departe, înspre celelalte sfere cerești dinspre Izvor. Dar alături de sirene stăm mai mult, să ne bucurăm un pic de cântecul lor, acum desuet și inofensiv.
de Mario Barangea
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
