Bucureştiul ocupă locul 2 din 14 într-un clasament european pe segmentul transportului public, datorită tarifelor scăzute la biletele de călătorie, dar şi ca urmare a densităţii staţiilor, arată concluziile raportului „Mobilitate durabilă în Bucureşti. O evaluare bazată pe indicatori”, întocmit de Greenpeace România.

Cu toate acestea, realizatorii cercetării susţin că municipalităţii îi lipseşte un sistem integrat de achiziţii de bilete, cum ar fi un card unic de transport public care să poată fi reîncărcat şi utilizat pentru toate tipurile de moduri de transport public.

„Locul doi ocupat de Bucureşti în domeniul tematic al transportului public este rezultatul preţurilor atractive şi al reţelei practice pentru utilizatori. Experienţa arată că atragerea oamenilor spre utilizarea transportul public şi menţinerea participării la transportul public depinde de diverşi factori precum tariful, acoperirea, frecvenţa, confortul şi fiabilitatea (…) Preţurile biletelor sunt foarte rezonabile la 2,8 lei (ceea ce este egal cu 0,59 eurocenţi) pentru o călătorie pe liniile urbane şi preorăşeneşti (care cuprinde două bilete a câte 1,3 lei, respectiv 1,5 lei). Acest tarif este rezonabil, chiar şi dacă este ajustat ca pondere la cheltuielile pentru alimentaţia zilnică în Bucureşti. Cu toate acestea, pasagerii trebuie să cumpere în mod regulat mai multe bilete atunci când folosesc transportul în comun. Astfel, deşi Bucureştiul se află pe locul 2, îi lipseşte integrarea diferitelor tipuri de sisteme de transport public (autobuz, metrou, urban şi suburban). Pe de o parte, lipsesc staţiile intermodale, care combină diferite moduri de transport în comun, care sunt furnizate atât de operatori publici, cât şi de cei privaţi; pe de altă parte, oraşul nu oferă un sistem integrat de achiziţie a biletelor. În acest sens, atractivitatea transportului public poate fi crescută”, se menţionează în raport.

Potrivit cercetării, cele mai bune practici pot fi găsite în Madrid, unde proprietatea publică Compania Municipală de Transport oferă o aplicaţie pentru dispozitive mobile, cunoscută sub numele de „MaaS Madrid”, care oferă informaţii combinate ale transportului public cu noi servicii complementare de mijloace de transport utilizate în comun. „Acesta aduce toţi furnizorii de servicii de mobilitate din Madrid într-un singur instrument, oferind astfel utilizatorilor un punct de contact pentru călătoriile cu mai multe mijloace de transport în comun”, notează sursa citată.

În ceea ce priveşte managementul mobilităţii, raportul Greenpeace relevă faptul că Londra, Copenhaga şi Amsterdam se clasează cel mai bine datorită combinaţiei de taxe ridicate pe oră pentru parcare, sistemelor accesibile de utilizare în comun a bicicletelor, a disponibilităţii aplicaţiilor de electro-mobilitate pentru smartphone-uri şi schemelor de taxare a congestionării.

Pe de altă parte, Budapesta, Roma şi Bucureşti se află în partea inferioară a clasamentului din cauza cotei mari de vehicule motorizate personale, a costurilor reduse de parcare pe oră, a puţinelor opţiuni de mobilitate, precum şi a indicilor mari de congestionare.

În acest sens, datele centralizate arată că Roma, cu cea mai accesibilă parcare, are cea mai mare pondere a călătoriilor motorizate, urmată de Bucureşti cu o pondere a călătoriilor motorizate de 48%. Totodată, Berlin, Bruxelles şi Viena, cu o accesibilitate similară a parcării, au o pondere mai scăzută a modurilor de transport cu motor decât Bucureşti.

„În aceste oraşe, acest lucru rezultă din cote mai mari de deplasări pe jos şi cu bicicleta, acestea fiind încurajate de o infrastructură mai sigură şi mai densă pentru mobilitatea activă. Oraşe precum Copenhaga, Amsterdam, Zurich şi Paris oferă un număr relativ ridicat de biciclete utilizate la comun şi au, simultan, cote relativ reduse ale călătoriilor cu vehicule cu motor datorită dezvoltării unei infrastructuri pentru biciclete ameliorate şi sigure”, reiese din concluziile studiului de specialitate.

Raportul Greenpeace România descrie metodologia utilizată de Institutul Wuppertal în elaborarea Clasamentului oraşelor din 2018, care a măsurat şi a evaluat performanţa în domeniul mobilităţii durabile în 13 capitale europene.

Documentul de specialitate reprezintă o completare la clasamentul oraşelor din anul 2018 privind mobilitatea durabilă (Raportul „Living. Moving. Breathing”, realizat de Institutul Wuppertal) în care au fost analizate oraşe europene, precum Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zurich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta şi Madrid.

Bucureştiul a fost comparat cu celelalte oraşe în ceea ce priveşte transportul public, siguranţa rutieră, calitatea aerului, managementul mobilităţii şi mobilitatea activă, iar în ansamblu Capitala s-a clasat pe locul 13 din cele 14 oraşe, pe baza punctajului obţinut pentru fiecare indicator. AGERPRES