scris de Ando

Antim, Justiţiei, Apolodor„per ansamblu, estimez că, într-o perspectivă de maximum 10 ani, această zonă se va schimba radical”. Aşa terminam articolul de acum un an. Cotrobăind din nou zona, zilele astea, ca să profit de lipsa vegetaţiei care maschează adesea clădirile, am constatat că realitatea este mult mai grăbită, date fiind modificările evidente apărute în „cioturile urbane” supravieţuitoare ale vechiului cartier. Să nu ne amăgim cu textele alambicate de pe afişele de şantier, gen: „punere în siguranţă a faţadelor”, „consolidare şi reabilitare construcţie” sau „reconfigurare imobil”. Practic, în cele mai multe cazuri, se demolează vechea clădire (sau ce a mai rămas din ea) şi se construieşte altceva în loc.

Să începem cu ce a dispărut sau e pe cale de dispariţie.

Clădirea de pe Dr. Paul Orleanu 6A, pe care o aminteam noi anul trecut a dispărut deja şi putem vedea şi ce se va construi în loc.

Pe vechea Cale a Rahovei (actualmente George Georgescu) au fost rase ruinele vechiului liceu industrial „Electomagnetica”, eliberându-se astfel o serioasă halcă de teren, unde încă nu ştim ce se va ridica în loc.

Traversăm, un pic, bulevardul Naţiunile Unite. Despre fostul hotel Tranzit am scris recent. La doi paşi, pe strada Vigilenţei, clădirea de la nr. 5 îşi trăieşte şi ea ultimele clipe. Vedem în poza afişului de şantier şi cum va arăta noua clădire.

Ne întoarcem la zona din spatele ministerelor, adică la ce a rămas din fostele străzi Apolodor-Vânători. Apropo de Vânători, fac o paranteză: un bun amic mi-a spus că fosta stradă (inclusiv locuinţa sa) a fost aproape complet demolată pentru a se face loc… „organizării de şantier” adică un loc pentru barăcile şi utilajele celor care lucrau la blocurile noului centru civic!!! Au trecut peste 30 de ani de atunci şi aici încă avem de-a face cu ceva imposibil de definit din punct de vedere urbanistic. Un fel de maidan, străbătut alandala de nişte alei, notate cu o singură adresă: „strada Apolodor,” şi unde tronează mizeria asta de clădire, devenită un permanent şi notoriu adăpost de aurolaci.

Şi totuşi, chiar pe aici, avem încă două bloculeţe ridicate recent (adică în ultimul an), marcate pe hartă cu A şi B .

Ajungem şi la rămăşiţa autentică din vechea stradă Antim. Două clădiri noi (una terminată, cealaltă în lucru ) au modificat vechiul front al străzii. Avem, pentru edificare, şi o imagine din anii 80, de la domnul Dan Perry, fost locuitor al cartierului.

 

Dăm colţul din Antim şi intrăm pe Justiţiei. Acum cinci ani, compătimeam „la pachet” soarta celor trei clădiri de la numerele 46, 48 şi 55. Deocamdată, cea de la numărul 48 e cea norocoasă pentru că aici, am văzut că se lucrează şi tare sunt curios ce va ieşi!

Spun norocoasă pentru că, deşi a stârnit multă vâlvă, clădirea de vizavi, de la numărul 55, arată din ce în ce mai rău.

Din George Georgescu, ne abatem un pic pe Gladiolelor, unde au avansat destul de bine lucrările la noul bloculeţ.

Mai aflăm de la sârguincioşii şi entuziaştii băieţi de la Cartierul Uranus, care au urcat pe dealul Căii Rahovei, că şi aici există un început de retrocedări de terenuri.

Concluzii? Verdicte? E bine sau e rău ceea ce se întâmplă? Greu de spus.Eu unul, legat afectiv de vechiul cartier, regret sincer dispariţia fiecărui detaliu din zona rămasă, dar nu sunt nici partizanul fanatic al păstrării la infinit a unor ruine fără şansă. Din păcate, aici avem de-a face, în primul rând, cu aceeaşi lipsă totală a unei perspective urbanistice care să valorifice şi să sporească, prin atractivitate, enclavele rămase din vechiul şi pitorescul cartier. Să adăugăm: lentoarea cu care se aplică legislaţia (şi aşa complicată) în materie de retrocedări, „laxitatea” (de multe ori, intenţionată) cu care administraţia priveşte degradarea zonei şi, de ce nu, comportamentul nociv al unora din locuitorii rămaşi. Practic, s-a ajuns ca şi în alte părţi ale oraşului, la mâna dezvoltatorilor imobiliari care vor înghiţi cu nesaţ fiecare metru pătrat de teren.