Am avut o curiozitate aproape academică să găsesc un film sustenabil în România, țara în care sustenabilitatea se numește durabilitate, dintr-un motiv sau altul, și nimeni nu înțelege că sustenabilitatea este obligatorie.
Nicio producție nu este una sustenabilă. Nimeni nu raportează emisiile de gaze cu efect de seră, nimeni nu conservă valorile culturale, nimeni nu se îngrijește de egalitatea de șanse…
Pentru că, în România în care sustenabilitatea se numește durabilitate, nimeni nu cere așa ceva. Nici măcar CNC – Centrul Național al Cinematografiei, care finanțează filme, nu are criterii de sustenabilitate și nici de durabilitate.
Vlad Stoicescu
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
