În Bucureşti există, în prezent, 349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic – pericol public, 361 în clasa a II-a şi 111 în clasa a III-a, a declarat, luni, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

„Până în anul 2020 vom interveni în toate cele 349 de clădiri cu risc seismic grad I. Deja într-un an şi câteva luni am intrat cu activitate susţinută, puternică, de punere în siguranţă şi consolidare în jumătate dintre acestea. Am realizat pentru prima dată (…) un recensământ al persoanelor care locuiesc în aceste imobile cu risc seismic – categoria I, 8.993 de persoane locuiesc în acest imobile, deci aproape 9.000 de persoane. În ultimii 27, aproape 28 de ani, s-au consolidat de către PMB doar 20 de imobile, nici măcar un imobil pe an, este un ritm de melc comparativ cu nevoile oraşului şi cu urgenţa despre care vorbim. Când am ajuns primar general, de consolidări se ocupa un birou de şase persoane de la Direcţia de investiţii. (…) Acum 700 de angajaţi lucrează într-un ritm alert pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, prioritatea fiind cele 349. Avem deja două clădiri la care s-a finalizat consolidarea – Strada Blănari nr. 10, Strada Spătarului nr. 36”, a precizat Firea, într-o conferinţă de presă.

Ea a menţionat că familiile al căror venit net pe membru de familie este mai mic de 2.080 de lei nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinţei, suma fiind suportată în totalitate de bugetul local. Totodată, familiile în care venitul lunar pe familie este mai mic de 9.000 de lei, adică de trei ori salariul mediu net pe economie, plătesc jumătate din valoarea lucrărilor de consolidare timp de 25 de ani în rate egale şi fără dobândă.

„În ceea ce priveşte firmele, există posiblitatea de a achita contravaloarea lucrărilor de consolidare executate de primărie în rate egale fără dobândă pe o perioadă de 25 de ani. Considerăm că aceste facilităţi financiare sunt stimulative”, a adăugat primarul general al Capitalei.

Potrivit Gabrielei Firea, din iunie 2017 şi până în prezent, au fost întreprinse acţiuni pentru jumătate dintre imobilele cu risc seismic I. Astfel, în 100 au fost executate lucrări de punere în siguranţă, iar o parte au intrat în procesul de consolidare şi restaurare – 10, iar la patru urmează să se intre în procesul efectiv de consolidare. Totodată, 46 de imobile sunt în prezent în stadiul de revizuire a proiectelor tehnice, reproiectare, realizare de expertize tehnice, contractele fiind atribuite Companiei municipale Dezvoltare Durabilă şi Trustului de Clădiri Metropolitane.

„Alte 11 imobile au trecut de la Direcţia Generală de Investiţii la Administraţia Clădirilor cu Risc Seismic. Au fost contracte încheiate în anii trecuţi cu firme private care nu şi-au dus la bună îndeplinire aceste contracte dezamăgindu-i pe cetăţeni care au dorit rezilierea contractelor, ceea ce s-a şi întâmplat. (…) În ceea ce priveşte monumentele istorice şi expropierile care ar trebui să fie făcute în această perioadă, sunt în elaborare documentaţiile pentru expropierea a 21 de imobile monument istoric. În ceea ce priveşte faţadele unor clădiri afectate care pot constitui un pericol public, până acum au fost identificate şi inventariate toate imobilele cu probleme la faţadă situate în zonele stabilite prin regulament că ar fi prioritare. Au fost identificare 430 de clădiri încadrate în risc seismic II şi risc seismic III. Au fost notificaţi toţi proprietarii, iar notificările au fost trimise spre ştiinţă şi Inspectoratului de Stat în Construcţii, Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, Direcţiei de Disciplină în Construcţii şi Ministerului Culturii. (…) Au fost alocate fondurile necesare pentru primele şapte clădiri. (…) Potrivit legii, proprietarii au obligaţia ca în termen de 60 de zile de la primirea notificării să înceapă demersurile pentru reparaţii. În caz contrar, PMB poate face reparaţiile şi se poate îndrepta în instanţă pentru recuperarea acelor costuri”, a explicat primarul Capitalei.

Gabriela Firea a anunţat că va promova în CGMB un proiect referitor la achiziţia a 100 de apartamente care să fie folosite ca locuinţe de necesitate.

„În ceea ce priveşte locuinţele de necesitate, acolo unde trebuie să fie relocate persoanele care se află în imobile cu risc seismic, avem 128 de apartamente în blocurile gemene de la Unirii, dar acestea nu mai sunt suficiente, am mai achiziţionat încă 19. În total, într-un an şi câteva luni am relocat 1.500 de persoane, intenţionez ca într-o proximă şedinţă de Consiliu General să mai vin cu un proiect de hotărâre pentru achiziţia a încă 100 de apartamente de necesitate. (…) Nu mai avem timp de pierdut, s-au pierdut aproape 30 de ani, în care s-a consolidat foarte puţin sau aproape deloc şi nu cred că este normal să fim impasibili şi să trecem de fiecare dată peste acest subiect şi, eventual, să ne aducem aminte de el doar în luna martie”, a adăugat edilul-şef.

La 4 martie se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, soldat cu 1.578 de morţi, foarte mulţi răniţi şi zeci de mii de locuinţe prăbuşite.

AGERPRES