Am văzut că iar e lume ultragiată că Sala Tronului din fostul Palat Regal de pe Calea Victoriei a fost folosită de Guvern, de data asta pentru a găzdui dineul oficial de după ceremonia de inaugurare a președinției române la Consiliul Uniunii Europene. Precedenta ultragiere a fost în noiembrie trecut, când în Sala Tronului s-a ținut o ședință comună a guvernelor român și moldovean. De ce ultragiere? Pentru că acolo a stat pe catafalc regele Mihai în decembrie 2017.

Sala Tronului chiar nu e un cavou, deci recomandăm materialul ăsta care sintetizează istoria și utilizările acestui spațiu sub diversele regimuri.

[SALA TRONULUI] O parte a presei și a opiniei publice a fost ultragiată de faptul că Guvernul României a ținut ședință comună cu Guvernul Republicii Moldova în Sala Tronului din fostul Palat Regal (actual Muzeu Național de Artă) de pe Calea Victoriei din București. Înainte să ne isterizăm cu titluri de genul „Dăncilă dă masă pe catafalcul regelui Mihai”, oricât de bun sau slab ar fi guvernul în funcție, Sala Tronului rămâne un spațiu reprezentativ al statului. Hai să vedem cum a fost ea folosită de-a lungul epocilor și regimurilor politice:

► 1938. Regele Carol al II-lea se pozează cu Guvernul României, condus de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. Carol al II-lea a desființat partidele politice și a instaurat o dictatură regală aprobată prin referendum, în care exista doar Frontul Renașterii Naționale, partidul regal unic. Cele două guverne Miron Cristea (1938-1939) au consolidat dictatura și au revizuit legea cetățeniei, prin care aproximativ 225.000 de evrei (37% din populația evreiască) au fost deposedați de cetățenia română .

► Anii ’40. Regele Mihai organizează recepții, primirea scrisorilor de acreditare de la ambasadorii străini, ceremonii de decorare și alte evenimente publice în Sala Tronului, însoțit adesea de mama sa, regina-mamă Elena. Până în 1944 participă și mareșalul Ion Antonescu, iar după 23 August 1944 (întoarcerea armelor) guvernul pro-comunist Petru Groza. Sala Tronului, ca întregul Palat Regal aflat încă în construcție la acea dată, e bombardată în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și restaurată ulterior.

► Anii ’50 – anii ’70. Sala Tronului devine Sala de Ceremonii a Consiliului de Stat al Republicii Populare Române (Republica Socialistă România din 1965). Consiliul de Stat a fost un organ colectiv de conducere în regimul comunist care a preluat atribuțiunile regelui după abdicarea lui Mihai la 30 decembrie 1947. Președintele Consiliului de Stat era liderul formal al României comuniste. În această calitate, Nicolae Ceaușescu i-a primit în sală pe: liderul iugoslav Iosip Broz Tito, liderul sovietic Leonid Brejnev, dictatorul Zairului, Mobutu Sese Seko dar și pe președintele american Gerald Ford. Au avut loc acolo și Comitete Consultative (consfătuiri) ale țărilor membre ale Pactului de la Varșovia. Mai ales în anii ’50 – ’60 se dădeau în sală și petreceri, dansuri la ocazii (Anul Nou, de exemplu).

► Anii ’80. După înlocuirea Consiliului de Stat cu funcția de Președinte al Republicii Socialiste România în 1974 (concentrarea puterii la Ceaușescu), fosta Sală a Tronului a continuat să fie folosită. În 1986, echipa Steaua e decorată pentru câștigarea Cupei Campionilor. Tot acolo sunt decorați soții Ceaușescu cu titlul suprem al Republicii Socialiste România, Erou al Muncii Socialiste, în 1981. În 1989 Sala Tronului e cuprinsă de flăcări, urmare a incendierii Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România în timpul evenimentelor din decembrie (psihoza teroriștilor). Se fac reparații de urgență, dar nu și o restaurare ok.

► Anii 2000. Muzeul de Artă începe să profitabilizeze Sala Tronului, dar nu prin deschiderea pentru public, ci prin evenimente private. 10.000 EUR costă închirierea pe seară, iar la nivelul lui 2008 se organizează acolo petreceri corporate, lansări de produse (telefonul de lux Vertu, de exemplu). În 2005 un acționar la Dinamo își face nunta în Sala Tronului, cu formația Gipsy Kings invitată. Cumetrii, sindrofii, chermeze într-un spațiu oficial important al statului român.

► Anii 2010. Începând cu 2013, după o restaurare serioasă, Sala Tronului, poate fi vizitată la liber în cadrul unui tur ghidat, într-un singur weekend pe lună. În 2016 Ana de Bourbon-Parma (autointitulată regină), soția regelui Mihai, e depusă pe catafalc în acest spațiu, deși nu e cazul.
În 2017, regele Mihai e depus pe catafalc în Sala Tronului, ca ultim rege al României .

Și înainte, și după moartea regelui Mihai, familia regală a început să considere spațiul ăsta ca fiind oarecum al său. Prințesa Margareta (autointitulată Majestatea Sa Regală Custodele Coroanei Române) și Radu Duda (autointitulat prinț consort) pun jilțuri în mijlocul sălii și domnesc peste evenimentele la care participă. Delir monarhic cu spectatori.

Așadar, opinie nepopulară pentru unii, dar nu e nimic în neregulă cu ținerea ședinței comune a guvernelor român și moldovean în Sala Tronului, indiferent de abordările tendențioase sau vădit părtinitoare.
Un spațiu al statului rămâne al statului în orice regim și poate fi folosit la ocazii oficiale.

Sala Tronului în forma actuală a fost amenajată în anii ’30 ca încăpere-pivot a noului Palat Regal din București, ridicat pe locul celui vechi, devastat de un incendiu în 1926. N-a fost niciodată proprietate a casei regale. Fiind clădire oficială, Palatul Regal aparținea statului, era un fel de birou al regelui, cum e azi Palatul Cotroceni pentru președintele României, nu reședință.

E trist că presa nu se interesează și nu se documentează. Poate dau unii Copy-Paste din postarea asta și află mai multă lume cum stă treaba.

de Raiden