ARW – Artists React to WAR
Războiul în imagini – context și reprezentare
14 – 21 noiembrie 2018
Vernisaj 14 noiembrie 2018, 19:30 – 21:00
WASP Working Art Space and Production, Str. Ion Minulescu 67 – 93, corp E, etaj 2, București
Curatoare: Olivia Nițiș
▪ Delia Popa // Monumentul infirmierei necunoscute / Garden Gnome I, II, III
▪ Valeriu Șchiau // Victory Day
▪ Vasile Rață // Tabăra de refugiați sârbi, Čardak, Serbia
▪ Aurora Király // Drifting
▪ Sorin Oncu // Un motto al decepției LIBERTÉ ÉGALITÉ FRATERNITÉ
Expoziția ARW – Artists React to WAR introduce cinci perspective asupra războiului, prin surprinderea de personaje, acțiuni și emoții diferite. Despre eroine și infirmierele din Primul Război Mondial aflăm din instalația Deliei Popa, îl descoperim pe bunicul erou și sensul eroismului în opera lui Valeriu Șchiau, Vasile Rață prezintă taberele de refugiați și războaiele iugoslave, despre migrație și terorism aflăm din lucrările lui Sorin Oncu, și, nu în ultimul rând, Aurora Kiraly abordează tema empatiei în relație cu istoria și evenimentele netrăite.
„Artiștii contemporani se raportează la trauma post-conflictuală sau trauma curentă, în cazul războaielor în derulare, ținând cont de contextul particular și istoria personală. Cercetarea în domeniul neurologiei privind receptarea imaginii artistice a demonstrat că regiunile din creier implicate în experimentarea emoției și planificării sunt activate în timpul expunerii la imagini artistice, prin urmare se activează o zonă diferită de cea standard la nivelul recunoașterii obiectelor. Cu toate acestea, emoțiile sunt educate, construite cultural, iar interpretarea imaginii se bazează pe evoluția individuală și cunoașterea personală. Este importantă asumarea înțelegerii și învățării istoriei prin impactul emoțional pe care vizualul îl poate determina. Arta vizuală abordează conținutul istoric prin conexiune emoțională cu privitorul, care este provocat în mod diferit atunci când trebuie să înțeleagă un fapt sau eveniment istoric față de urmărirea pasivă a unui canal de știri.”, Olivia Nițiș, curatoare ARW – Artists React to WAR.
▪ Delia Popa ▪ Monumentul infirmierei necunoscute / Garden Gnome I, II, III
Realizat cu sprijinul tehnic Oana Marinică, Alexandru Căzănaru și consiliere scenografică Vanda Maria Sturdza.
Instalația este un omagiu adus infirmirmierelor care au slujit primului război mondial, alături de restul cadrelor medicale care mergeau pe front, activau în spitale mobile, sau în sate și orașe, punându-și viața în pericol, și care nu au fost recunoscute ca ”eroine”, alături de soldați.
Delia Popa este artistă vizuală, activistă și pedagogă de artă. Proiectele ei artistice utilizează teorii și practici feministe, cu scopul portretizării unor instanțe ale experienței feminine din cultura globală de astăzi. A obținut Masterul în Arte Vizuale de la School of the Art Institute of Chicago(MFA 2007), și Diploma Postuniversitară în Arte Vizuale de la Goldsmiths College, University of London (PgDip2005). Expoziții, proiecții video și performance includ expoziția personală „Fata cu tentacule”, Sandwich Gallery, București (2017), proiectul curatorial „Fete cu idei [Băieți și picturi]”, Lateral ArtSpace, Fabrica de Pensule, Cluj / ODD, București (2016); expoziția Bienalei Mobile 1, „Dispoziții în timp și spațiu”, MNAC București (2015). Este co-fondare a ArtCrowd-Artiști în educație, o organizație culturală ce promovează educație artistică pentru abilități de viață în rândul copiilor și adolescenților. (www.deliapopa.com)
▪ Valeriu Șchiau ▪ Victory Day ▪
“Ziua Victoriei” este continuarea proiectului “Stânga/Dreapta: Povestea unui erou oficial”. Este o poveste de familie, despre bunicul artistului care a luptat în al Doilea Război Mondial, a ajuns până la Berlin și a fost decorat erou al URSS. Ziua Victoriei este o recontextualizare a unei povești transpusă în 2018 și anume: războiul încă nu s-a terminat, oamenii continuă să se omoare între ei, nu învață nimic din trecut, apar noi eroi, apar noi decorații.
Activitatea artistului Valeriu Șchiau este în general reprezentativă pentru o foarte interesantă intersecție între cultura și istoria traumatică sovietică, perioada post-sovietică și post-comunism. Artistul s-a născut în Republica Moldova în 1969 unde a studiat la Școala Republicană de Pictură. Și-a continuat studiile la Universitatea Națională de Arte din București, oraș în care s-a stabilit. Aspectele traumatice și exorcizarea autoreferențială fac parte constant din discursul său artistic. Paternitatea, tensiunea celor mai intime relații interumane, dar și observația asupra traumei familiale ca fenomen social sunt abordate ca un proces ritualic. Lucrările lui Valeriu Șchiau sunt așadar rezultatul unor observații serioase asura deviațiilor umane încurajate de sistemele socio-politice abuzive, dar și un exercițiu critic asupra stării contemplative a unei lumi în care indiferența este rezultatul unei imunizări psihice practicată în timp de aceleași sisteme pentru care conștiința colectivă este instrumentul ideal de manipulare.
▪ Vasile Rață ▪ Tabăra de refugiați sârbi, Čardak, Serbia ▪
Nu există cauză fără efect, efect fără cauză, verigi indestructibile ale dinamicii naturale. Orice acțiune inițiată în această lume produce, în timp, un lanț de reacții atât de complexe și atât de îndepărtate încât începutul se pierde. Istoria urmărește cauzalitatea din punctul de vedere al succesiunii evenimentelor – desfășurarea Primului Război Mondial a aruncat ulterior Germania într-o perioadă de criză care a dus la ascensiunea ideologiei de extremă-dreaptă culminând cu violențele celui de-al Doilea Război Mondial, cu o nouă împărțire a Europei, în multe cazuri realizată arbitrar, diviziune ale cărei consecințe sunt resimțite și astăzi. Condițiile de pace duc la conflicte viitoare care duc la alte condiții de pace, dar care sunt efectele acestui infinit lanț în viețile oamenilor asupra cărora deciziile istorice coboară ca o voință superioară, străină și incontrolabilă? Civilii din zonele de conflict sunt, de multe ori, folosiți ca arme politice, transformați în argumente pentru șantaj sau forțați să plece pentru a-și salva viața, adoptând statutul de ”imigrant”. La nivel individual, efectele acțiunilor politice și ideologice se resimt în istoria intimă, personală care influențează pe cât de discret, pe atât de puternic, evoluția următoarelor generații.
Vasile Rață este un artist vizual internațional care cercetează comportamentele individuale și de raporturile dintre semeni, exprimate prin obiectele de zi cu zi. Practica sa artistică include instalație, obiect, performance și pictură. A expus în galerii de prestigiu, ca: Museum of Young Art Vienna (MOYA), Chosun Ilbo Art Museum Seoul, Independent Museum of Contemporary Art (NeMe-IMCA), Cipru, Muzeul de Artă Modernă din, Belgrad, Palazzo Borghese, Italia. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al IAA/AIAP (International Artists Association). A studiat la Institutul de Cinematografie din Moscova, secția Scenografie de Film, Universitatea Națională de Artă din București, secția Pictură și Academia de Arte Brera, Italia. În prezent, trăiește și lucrează în București.
▪ Aurora Király ▪ Drifting ▪
Lucrarea oferă ocazia unei discuții despre empatie și compasiune, despre situațiile întâlnite în societatea contemporană. Punctul de pornire este războiul și urmările sale, indiferent de perioada istorică în care are loc: teritorii nesigure, astfel că victimele sunt nevoite să își părăsească casa și locul și să se refugieze în zone mai sigure, unde să găsească puțină stabilitate.
Aurora Király abordează domeniul artei contemporane din diverse perspective, ca artist, curator, manager cultural. Din 2007 predă la Departamentul Fotografie și Imagine Dinamică al Universității Naționale de Arte din București. Lucrările sale actuale pun în discuție sursele la care apelează artistul contemporan în alegerea temelor și modul cum se raportează la contextul / istoria recentă / istoria artei. Influența tendințelor internaționale și a pieței de artă asupra producției artistice, creația și practicile artiștilor care își „ascultă” și asumă o „voce” proprie sunt câteva dintre problematicile care o preocupă în prezent. (www.aurorakiraly.weebly.com)
▪ Sorin Oncu ▪ Un motto al decepției LIBERTÉ ÉGALITÉ FRATERNITÉ, 2016 ▪
Idealul revoluționar francez cuprins într-un slogan cu implicații globale poartă sensul pe care îl regăsim în Primul Articol al Declarației Universale a Drepturilor Omului: „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.”
Sorin Oncu, artist de origine sârbă care a trăit în România, călătorind adesea în Franța pentru a-și vizita familia, a transferat un motto european în limba arabă pentru a atrage atenția asupra faptului că ura față de o categrorie de persoane, față de o populație, o etnie sau față de o țară aflată în război nu respectă un ideal în care cu toții ar trebui să credem. În urma războiului din Siria, o țară arabă, au început să vină valuri de refugiați către Europa, însă tot din lumea arabă provine și organizația teroristă ISIS, iar mass media și politicile de respingere a migrației din numeroase țări au dus la convingerea populației că musulmanii și arabii în general sunt teroriști.
Această instalație a fost expusă în cadrul celei de a 7-a ediții a Bienalei Internaționale de Gravură Experimentală din 2016/2017. Ea a fost realizată după conceptul artistului și schița originală. Sorin Oncu s-a stins neașteptat în vara lui 2016.
Sorin Oncu, 1980 Pancevo, Serbia – 2016, Timișoara, România.
Proiectul Războiul în imagini – context și reprezentare, aduce în discuție aspecte istorice, politice, sociale și artistice legate de cele două războaie mondiale, precum și de conflicte contemporane și se adresează în special tinerilor. Prezentată în mai multe spații, expoziția a fost precedată de fiecare dată de câte o conferință ce a provocat un dialog relaxat despre realități dure și incomode între liceeni, artiști, teoreticieni, cadre didactice și publicul larg. Teoreticienii invitați la discuții cu elevii de gimnaziu și de liceu, Oana Băluță și Alin Ciupală, pe 7 noiembrie la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și pe 8 noiembrie la Liceul Teoretic Școala Mea din București, au abordat teme precum dimensiunea violenţei de gen în spaţiul românesc – stereotipuri, reconfigurări şi provocări – și Primul Război Mondial la genul feminin.
Lucrările artiștilor sunt expuse la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești și la Liceul Teoretic Școala Mea din București.
Războiul în imagini – context și reprezentare
Producător: WASP Studios
Co-producător: Asociația 4Culture
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Liceul Teoretic Școala Mea din București, Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, Liceul Teoretic de Servicii Sfântul Apostol Andrei Ploiești, Liceul Tehnologic Energetic Câmpina
Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Revista Arta, Zeppelin
www.waspmagazine.com
© Dan Vezentan – Delia Popa Monumentul infirmierei necunoscute /Garden Gnome I
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
