Majoritatea obiectivelor de patrimoniu identificate de bucureşteni au fost grupate în centrul oraşului şi doar câteva dintre cele menţionate se poziţionează la nivel de cartiere: Circul Globus, Parcul Drumul Taberei, Mausoleul din Parcul Carol şi Cimitirul Bellu (Berceni).
În ceea ce priveşte percepţia faţă de gradul de vitalitate a oraşului Bucureşti, 66% dintre bucureşteni au fost „de acord” şi „total de acord” cu afirmaţia că Bucureştiul „este un oraş creativ, viu, dinamic”, în timp ce doar 8% dintre locuitori au menţionat despre propriul cartier că este unul „verde, viu, vesel, activ”.
De asemenea, bucureştenii afirmă că activităţile pe care le pot desfăşura în cartier sunt mersul la cumpărături (73%), plimbările în parc (66%) şi mersul la mall (44%). 18% spun că merg în cartierul lor la cinema, 8% la concerte de muzică şi doar 5% la festivaluri. În acelaşi timp, la întrebarea ce proiecte culturale şi-ar dori în cartier, 89% dintre bucureşteni afirmă că şi-ar dori proiecte legate de muzică şi concerte, 87% – proiecte legate teatru, 85% – festivaluri, expoziţii, 80% – ateliere de creaţie tradiţională.
Sociologul Barbu Mateescu consideră că această percepţie diferită cu privire la Bucureşti faţă de cartiere arată un evident clivaj centru-periferie. „Există în mod evident, excesiv de multe instituţii culturale care se află în zona centrală şi chiar hiper-centrală. La acest capitol multe oraşe din România suferă, viziunea urbanistică a comunismului vedea cartierele noi (muncitoreşti) strict drept ‘dormitoare’, nu drept locuri de dezvoltare a unei unei vieţi sociale autentice şi complete”, a precizat sociologul.
AGERPRES
