[TRIANON] La 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon , cinematograful din București care a purtat numele ăsta până după al Doilea Război Mondial zace abandonat în centrul orașului.

▶ TRATATUL. Tratatul de la Trianon s-a semnat pe 4 iunie 1920 în Palatul Marele Trianon din complexul Versailles de lângă Paris, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, ca succesoare a Imperiului Austro-Ungar, învins în conflagrație. Prevederea relevantă pentru România era consfințirea alipirii Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului la Vechiul Regat, deci recunoașterea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Documentul istoric a redefinit granițele în interiorul Europei, a debutat etapa statelor naționale și ordinea geopolitică pe continent până la al Doilea Război Mondial.

▶ BULEVARDUL. Urmare a ridicării Palatului Academiei (Universitatea București), după 1870 se deschide în fața edificiului prima arteră de anvergură din București: bulevardul Academiei (redenumit Elisabeta în interbelic), prelungit în deceniile următoare dincolo de intersecția cu Podul Mogoșoaiei (după 1877, Calea Victoriei) în jos, spre Grădina Cișmigiu. Noua arteră începe să fie populată cu clădiri.

▶ CINEMA. Una dintre primele construcții de pe noul bulevard e Cinema Trianon, ridicat în 1884 și atribuit arhitectului Alexandru Orăscu, care proiectase și Universitatea. Imobilul de care după 1911 s-a lipit Cercul Militar avea la parter în interbelic berăria La Calul Bălan. „Trianon” e o denumire cel mai probabil dată după Primul Război Mondial. Imobilul e naționalizat după al Doilea Război Mondial însă funcțiunea clădirii se menține, sub noul nume Cinema București, care l-a fixat în mentalul colectiv postbelic. Cinema București deschidea lanțul e săli de cinema cochete, azi defunct, de pe bulevardul Elisabeta. După anii ’90, odată cu ascensiunea mall-urilor cu multiplex integrat, cinematografele mici se-nchid unul după altul. Ultima proiecție la Cinema București are loc în 2004. Clădirea devine depozit de mobilă veche, apoi se-nchide total. Azi e doar o altă fațadă veche mai degradată cu fiecare an care trece.

Bucureștiul și-ar crește valoarea adăugată dacă și-ar reactiva rețeaua de cinematografe mici centrale sau de cartier. Ar aduce un aer de diversitate pe o piață monotonă dominată de lanțurile de cinematografe de mall. Pentru asta, e nevoie de cetățeni informați și implicați care să pună autoritățile la treabă și de autorități care să-și revitalizeze clădirile din ogradă, să identifice și să oblige proprietarii imobilelor vechi cu cinema să le pună în siguranță, apoi să găsească de comun acord soluții pentru restaurarea lor și redarea către comunitate.

de Raiden

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.