EXCLUSIV. Bucureștiul este perceput diferit prin ochii unui artist. Să încercăm să-l descoperim cu ajutorul Anei Maria Marian -un călător pe note printr-un București ce pendulează artistic între tradițional și modern.

Cât de mult te inspiră Bucureștiul ca artist?

De-a lungul timpului, Bucureștiul a fost o sursă de inspirație pentru multe generații de artiști. Îi putem da exemplu pe scriitorii: Mircea Eliade, Eugen Barbu, Mateiu Caragiale, pe pictorii Corneliu Baba și Theodor Aman( care a înființat prima Școala de Arte Frumoase la București) ,pe violonistul Ion Voicu sau pe marele George Enescu, care din doi în doi ani reușeste înca să dea ora exactă în materie de muzică de calitate, prin intermediul festivalului internațional care îi poartă numele. Aceștia, și mulți alții și-au tras, la un moment dat, seva creației din locul acesta pestriț și original care a fost și este în continuare, Bucureștiul.

În ceea ce mă privește, Bucureștiul reprezintă orașul în care m-am pierdut și apoi m-am regăsit din punct de vedere muzical. Găsesc acest oraș ca fiind ofertant în ceea ce privește viața culturală. Este locul în care, în fiecare zi, se întâmplă ceva frumos din punct de vedere cultural. Prin prisma meseriei de muzician, am gasit aici un public educat, viu, dornic de a lua contact cu tradiționalul, dar și cu noutatea care bate la ușă din ce în ce mai puternic.

În zilele în care timpul este mai indulgent cu mine merg să mă plimb prin cartierul Cotroceni. Acolo se pot vedea cele mai frumoase apusuri de soare, acolo iei pulsul Bucureștiului din perioada interbelică, dar și al celui din zilele noastre. Cartierul Cotroceni este locul meu preferat din București și reusește de fiecare dată, deopotrivă să mă uimească și să mă inspire.

Ce ți-ai dori să ofere Bucureștiul în materie de posibilități culturale?

Mi-aș dori ca Bucureștiul să ofere artiștilor răgaz pentru ca, din păcate, arta este condiționată de liniște sufletească și deopotrivă de lipsa stresului zilei de mâine. Actul artistic nu poate fi validat uitându-te la ceas sau în portofel. Și avem nevoie de validare pentru că așa a evoluat societatea contemporană. În fiecare zi ți se spune că ești valoros sau nu, frumos sau urât, gras sau slab, iar arta nu a reușit de-a lungul timpului, în evoluția sa, să fie scutită de aceste încadrări în diferite sertare. Așadar, Bucureștiul mustește în privinta posibilităților culturale doar că artiștii nu își mai permit luxul de a crea în tihnă.

Ce proiecte aveti in present?

În prezent proiectul care îmi ocupă cea mai mare parte a timpului și a gândurilor, este cvartetul Solartis. Îmi place să cred că arta nu poate fi consumată în fața televizorului, cu o punga de pufuleți în față. Îmi place să cred că actul artistic trebuie împărțit și oferit tuturor oamenilor, indiferent de statut social, religie, orientare sexuală sau înclinație politică. Îmi place să cred că oamenii care nu ascultă muzica de cameră, nu o fac pentru că nu au vazut înca ce presupune aceasta. Asta face Cvartetul Solartis: oferă tuturor oamenilor conjunctura de a asculta muzică de calitate și de a-și goli mintea și sufletul de rezidurile cotidiene, pentru a le putea umple ulterior de muzică de calitate și de sentimente și trăiri unice.

În paralel, sunt de anul acesta membră a Orchestrei de Cameră Radio, unde am găsit un colectiv foarte unit și foarte bine închegat și unde îmi face o deosebită cinste să mă aflu. Este o orchestră formată din oameni tineri și entuziaști care fac muzică de placere și care în timpul liber sunt prieteni unii cu alții. Găsesc acest lucru minunat și unic în peisajul muzical actual. Invit pe acestă cale oamenii să vina la concerte în fiecare miercuri la Sala Radio pentru a evada din cotidian și pentru a-și oferi luxul de a petrece două ore de calitate. Asta este, în fond , menirea muzicii în sala de concerte; să ofere omului un timp în care telefonul nu sună, un timp în care nimeni nu îi sugerează ce este bine să gândească sau să spună, un timp în care fiecare poate să fie el însuși și să asculte muzică de calitate.

 Autor: Alexandru Filimon