1.7 C
București
miercuri, februarie 12, 2025

Bucureștiul pierde un simbol al artei urbane contemporane.

[VERONA] E agitație în bula frumoasă a Internetului românesc, se demolează casa pe al cărei calcan s-a pictat an de an în cadrul festivalului Street Delivery. De intenția demolării se știa de ceva timp, însă nu a fost făcut niciun demers concret pentru păstrarea respectivului perete, iar Bucureștiul pierde un simbol al artei urbane contemporane. Hai să vedem despre ce e vorba:

► BACKGROUND. Calcanul (peretele gol la limita parcelei) aparține unei case de final de secol 19, construită pe strada Scaune (actuală Dionisie Lupu). Locuința relativ banală nu prezintă elemente distinctive, e ca multe alte imobile private din acea epocă. Pentru că, în general, un calcan nu se învecinează cu o stradă, putem deduce că de casa asta mai era lipită una, care dispare la sistematizarea (alinierea) străzilor de la începutul secolului 20. Strada Mercur (actuală Arthur Verona) e îndreptată și-i e ajustat gabaritul (lățimea) pentru a rămâne constant. Astfel, calcanul faimos devine vizibil și se învecinează direct cu trotuarul străzii.

► EVOLUȚII. Ce nu știu mulți e că, la începutul anilor ’60, era cât pe ce să dispară casa cu calcan și tot frontul de clădiri aliniate la strada Arthur Verona. Într-una dintre variantele planului de sistematizare dejistă a Bucureștiului, cele trei construcții pe atunci noi – blocul ITB (de lângă Cărturești Verona) și cele două blocuri de vizavi, pe bulevardul Magheru (ONT și Eva) – alături de blocul ARO/Patria (anii ’30) ar fi urmat să definească o intersecție importantă a axei nord-sud. S-ar fi generat un bulevard nou spre pe direcția est-vest, care ar fi înglobat și strada Verona, supralărgită. Proiectul e abandonat treptat după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1965) și definitiv după cutremurul din 1977, deci casa cu calcan mai supraviețuiește câteva decenii, până în 2021.

Colțul străzilor Arthur Verona și Dionisie Lupu e scos din anonimat în 2005, când debutează prima ediție a festivalului Street Delivery, care promovează urbanul alternativ. An de an, pe calcanul casei de la colț se realizează o pictură murală care deseori are legătură cu contextul social-politic-economic-ecologic și transmite un mesaj. Cu trecerea anilor, proiectul de mural devine din element de fundal unul principal, un simbol al Street Delivery cunoscut mai mult decât e cunoscută zona.

În 2016, se află că există intenția demolării casei cu calcan și se produce ceva agitație. Deși se găsește într-o zonă protejată, clădirea nu e inclusă pe lista monumentelor istorice. Mai valoroasă din punct de vedere stilistic și al volumetriei (inclusiv frumosul balconaș/bovindou dinspre strada Dionisie Lupu, ancadramentele ferestrelor etc.) e casa din stânga celei cu calcan, care va fi și ea demolată. Autorizația de demolare specifică „demolare supraterană și subterană clădiri str. Dionisie Lupu nr. 39-41”, ceea ce înseamnă ambele imobile, rase total:

• sus: am marcat cu galben parcela de la intersecția străzilor Arthur Verona și Dionisie Lupu care se dorește a fi eliberată de construcții, pentru a se realiza un proiect nou

• centru: cele două case de pe stada Dionisie Lupu nr. 39-41, vizate de demolare. Mai există un corp de clădire în spate (foto din 2009)

• jos: ultima lucrare de pe calcan, realizată de artistul Alex Baciu în 2020, în contextul pandemiei de #covid19, ilustrează regenerarea naturii odată cu lockdown-ul: „The world needed a break anyway. Let it breathe.” (foto: Alex Baciu)

► SITUAȚIA. Trebuia salvat calcanul? Bineînțeles că da. Chiar dacă imobilul nu e relevant istoric, calcanul e un reper cultural important al prezentului în București, a căpătat relevanță dată de comunitate și putea fi păstrat, eventual integrat în noul proiect. Din păcate, autoritățile locale nu au o strategie culturală coerentă pe termen mediu-lung care să includă repere recente, cultura urbană alternativă în general. N-a fost nimeni interesat să negocieze cu proprietarul casei, pentru a se putea ajunge la o înțelegere ok și pentru el, dar mai ales pentru oraș.

În același timp, e imposibil să nu observi ipocrizia și dublul standard din bula frumoasă a Internetului, a organizatorilor și a multora dintre participanții la Street Delivery. Comunitatea creativă s-a activat pe bună dreptate în cazul calcanului mult-iubit, unde artiștii-prieteni ai organizatorilor festivalului au pictat an de an și consideră acel perete ca fiind cumva al lor. În aceeași linie, în 2020, când a fost vorba să se salveze ansamblul industrial de pe strada 11 Iunie, unde e clubul Fabrica, au sărit toți influencerii politici și din sfera de ONG-uri faine. E excelent că localul unde merg să mănânce a fost salvat. Din păcate, niciunul dintre acești oameni aparent preocupați de clădirile non-monument dar cu importanță locală comunitară, nu a luat atitudine când a fost vorba de spații nefamiliare lor sau pe care nu le frecventează. Doar pe pagina asta au existat luări de poziție când, în timpul stării de urgență din primăvara lui 2020, au fost demolate două edificii importante mai ales local: fosta Fabrică de Avioane ICAR și turnul de ascensoare IFMA, de lângă Gara de Nord.

Interesant: în 2018-2019, când a fost demolată o casă de secol 19 de pe colțul străzii Arthur Verona cu strada Pitar Moș, imobil cu o curte generoasă lăsat în paragină și înlocuit de un bloc de duzină, jenant pentru zona istorică protejată, nu am văzut agitație. Ba chiar, în 2019, Street Delivery a pus artă stradală pe gardul noii construcții, pe diagonală de calcanul mult-iubit.

Tragem linie și observăm că la final, Bucureștiul e cel care pierde. Incoerența în abordare a apărătorilor patrimoniului vechi construit, a celor care promovează un urbanism contemporan prietenos cu oamenii și natura are ca efect generarea unui haos și mai mare, în care nu se mai înțelege nimic. Autoritățile locale sunt incapabile de un plan bun, implementat corect și la timp. Orașul nu poate îngheța, el este o ființă vie, se schimbă, e totul foarte organic. Important e să găsim un echilibru între păstrarea simbolurilor vechi sau mai noi, a identității orașului și modernizarea non-intruzivă, dezvoltarea durabilă și creșterea calității vieții locuitorilor (arta urbană e și ea parte).

de Raiden

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie