Bombardamentele germane din 24 august 1944, retalierea Reichului Nazist pentru întoarcerea armelor realizată de România în ziua precedentă, au țintit câteva obiective și zone strategice din București. Notabil, a fost țintit Palatul Regal (azi Muzeul de Artă), simbol al puterii de stat de atunci, însă cam toată Piața Revoluției actuală a avut de suferit. Vezi ce s-a întâmplat 
Hai să vedem ce clădiri importante au fost afectate de bombardamentele din august 1944 în Piața Palatului Regal (azi Piața Revoluției), zona zero a capitalei și a României la acel moment:
► 1. Palatul Regal și Fundația Regală (azi Muzeul Național de Artă și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”). Palatul Regal era centrul de putere, regele Mihai era șeful statului și își asumase întoarcerea armelor prin proclamația din seara zilei de 23 August. Palatul nou (așa cum era numit) era încă în construcție (mai ales aripa Știrbei-Vodă), a fost reparat și finalizat după război. A devenit sediul Consiliului de Stat al Republicii în perioada comunistă, apoi muzeu de artă. Fundația Regală, datând din 1914 în forma respectivă, urma să fie și ea reparată și renovată ulterior, cu schimbarea inerentă a frontispiciului pentru a include noua denumire.
► 2. Ateneul Român, inaugurat în 1888, a suferit distrugeri importante, partea nordică a cupolei a fost distrusă de obuze. Clădirea a intrat urgent în reparații capitale după bombardament, a rămas, în deceniile care au urmat și până în prezent, unul dintre edificiile-simbol ale capitalei.
► 3. Sala Tronului, încăperea-pivot a Palatului Regal, avea cel mai înalt grad de reprezentare a statului român. Era spațiul în care regele găzduia diverse ceremonii, inclusiv primirea ambasadorilor, conferirea de decorații, baluri etc. Reamenajată după război ca sală de ceremonii pentru Consiliul de Stat al Republicii, organul colectiv care a preluat atribuțiile regelui după abdicarea de la 30.12.1947. A găzduit vizite de șefi de stat dar și reuniuni ale țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia (alianța militară opusă NATO în vremea Războiului Rece).
► 4. Sufrageria Regală, de la parterul palatului, găzduia dineuri oficiale dar și mese private ale familiei regale. Transformată în sală de recepții de către regimul comunist, a fost locul unde Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost depus pe catafalc în 1965, înainte să fie înmormântat.
► 5. Hotelul Athénée Palace (azi Hotel Hilton – Athénée Palace) fusese refăcut în a doua parte a anilor ’30, când căpătase fațada art déco atât de cunoscută azi. A fost și el reparat ulterior, însă parterul a fost redeschis într-un stil mult mai minimalist.
E bine să ne amintim momentele importante prin care a trecut Bucureștiul în secolul 20, ajută foarte mult la înțelegerea evoluției postbelice a orașului, cu consecințe până în prezent.
foto: arhiva Agerpres
de Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
