Acum a pogorât și pe meleagurile carpato-danubiano-pontice spiritul sfintei Greta. Care i-a inspirat pe unii să se țină de drăcii. Vânzând frică: Bucureștii sunt mai poluați cu nu se știe ce decât Sidneyul înconjurat de flăcări! Mânia UE ne așteaptă!

Bre, ciumpalaci de doi bani! Ne arătați și nouă specificațiile tehnice ale trombonului cu care ziceți voi că ați măsurat? Plus un certificat de etalonare metrologică, după ce procedură/standard vreți voi, cu condiția să nu fie emis, totuși, de un SRL care-și are sediul în același apartament în care-și au domiciliul vreo trei mii cinci sute de basarabeni în așteptarea pașaportului românesc!

Oamenii ne prezintă niște cifre de te doare mintea! Care vin în contradicție cu tot ce măsoară stațiile certificate de Ministerul Mediului(al cărui actual ministru este un pinguin cu care ne vom distra tare-tare!). Are cine să facă analiza cifrelor ălora aiuritoare, dar nu ai cum selecta doar niște vârfuri, și alea întâmplătoare, ca să spui că e mereu așa. Mai ales când nu e nici dracu în oraș, ”poluatorii” fiind înșirați pe drumul spre Brașov!

Avem probleme cu poluarea? Bineînțeles! Dar, pentru Dumnezeu! Nu vom găsi soluții generând știri false, din motive politice, și folosite în lupta politică! Când s-a distrus centura verde a Capitalei, în beneficiul dezvoltatorilor imobiliari, cu metoda ”restitutio in integrum”, ecologiștii lu Pește tăceau mâlc.

Sincer, problema pulberilor în suspensie este greu de rezolvat. Orașul trebuie reînverzit. Dar cum, când Primăriile de sector și Primăria Generală nu mai au, practic, în proprietate, niciun metru pătrat de pământ? Cine-i nababul care-și poate permite să cumpere pământul cu 2000 de euro metrul pătrat, să facă parcuri și spații verzi?

Da, avem nevoie de stații de tratare a apei uzate, și de gropi de gunoi, și de unități de procesare/reciclare a gunoiului menajer, și de colectare selectivă, și de alternative la ambalajele din PET, și, și, și. Se pune problema banilor, dar nu numai. Cine mai pregătește specialiști în domeniu? Lucrează cineva cu învățământul superior pentru a genera noi tehnologii în materie de protecție a mediului? Cât dăm cercetării din PIB? 0,1%? Atunci bine, pa!

Poluarea mediului (includem aici și schimbarea climatică) este unul dintre acele riscuri pe care individul nu le poate gestiona de unul singur. Aceste riscuri trebuie gestionate colectiv, și oricum transfrontalier. Statul este cel care are rolul determinant în procesul ăsta. Și el ce face? Se ia după tot felul de muște? Bravo! E cum nu se poate mai minunat! Cu 10 milioane de euro de la UE, pentru piste de biciclete, rezolvăm poluarea cu pulberi în București! Populismul soluțiilor simple lovește din nou!

Oricum, în țara asta nu se poate discuta nimic serios! Totul se rezumă la dat muie! Și s-a rezolvat!

de Constantin Gheorghe

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.