Atelierele CFR „Grivița Roșie” de lângă Gara de Nord pozate în 1953, la 20 de ani de la 16 Februarie 1933, cu tot cu sloganurile de propagandă instalate pe clădirile industriale.
16 Februarie e o dată importantă în istoria Bucureștiului, marchează un eveniment mult exagerat și exploatat de propaganda regimului comunist, însă asta nu îi diminuează semnificația reală: greva de la Atelierele CFR Grivița din 15-16 februarie 1933. Greva muncitorilor feroviari s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul urmărilor Marii Crize (1929-1933) la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ. Greva s-a transformat într-o revoltă și au urmat ciocniri între protestatari și jandarmi, soldate cu 7 morți și 30 de răniți.
Între 1950 și finalul anilor ’60, în cadrul împărțirii pe raioane a capitalei, două unități administrative au purtat denumirile „Grivița Roșie” și „16 Februarie”, ambele amintind de evenimentul din 1933. Raionul Grivița Roșie cuprindea zonele Grivița, Chitila, Pajura, Dămăroaia, Străulești, iar raionul 16 Februarie includea cartierele Giulești, Crângași, Militari și o parte din Drumul Taberei.
În prezent, ansamblul industrial imens al Atelierelor CFR Grivița e în mare parte în paragină, activitate reală are loc în puține dintre imobile și senzația e de oraș-fantomă în condițiile în care istoria e uitată și arhitectura industrială lăsată să se degradeze în ultimul hal. Bucureștiul nu se pricepe la reconversie și restaurare, ci la demolare și construcții noi jenante.
de Raiden
foto: arhiva Agerpres
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
