[24 DECEMBRIE 1989] Ajun de Crăciun în plin haos în București. După fuga cuplului Ceaușescu cu elicopterul de pe terasa Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR, azi Ministerul de Interne – MAI) pe 22 decembrie 1989, începe psihoza „teroriștilor” anonimi care trag în populație de pe acoperișurile clădirilor. Degringolada generală permite Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), condus de Ion Iliescu, să preia puterea în tot vidul generat de prăbușirea regimului comunist. Nopțile de 22-23 și 23-24 decembrie sunt crâncene. Încep să moară oameni și câteva clădiri, majoritatea emblematice, sunt devastate, incendiate sau ciuruite de gloanțe. Hai să vedem cinci cadre reprezentative de pe 24 decembrie 1989, din zona Pieței Palatului (azi Piața Revoluției):
► 1 . Aripa sudică (Kretzulescu) a Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România (fostul Palat Regal), devastată de gloanțe și flăcări. Clădirea din anii ’30 e distrusă și avariată în proporție de 80%, peste 1000 de lucrări sunt degradate sau distruse. Din relatările angajaților, incendiul a pornit dintr-o cameră lipită de laboratorul de restaurare pictură în ulei, unde erau depozitate circa 40 de lucrări. Laboratorul, situat în aripa sudică (Știrbei-Vodă) a muzeului, a ars parțial, obiectele topindu-se pur și simplu. Camera cu tablouri așezate pe rasteluri s-a făcut scrum. Distrugerile ar fi fost cauzate de proiectile cu napalm, asta și din cauza violenței focului. Acesta s-a extins apoi în tot palatul. Nu există, până în prezent, un raport sau act oficial care să ateste exact ce lucrări aflate în muzeu sau în depozitul atelierului de restaurare au dispărut sau au ars în decembrie 1989. Muzeul de Artă e redeschis abia în 2000, după ample lucrări de restaurare.
► 2. Două sedii ale Securității, arse din temelii: în stânga, o fostă bancă de la final de secol 19, azi corpul administrativ al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), în dreapta, fosta casă Păucescu, ulterior sediu al Direcției a 5-a a Securității, azi clădire de birouri. Fosta bancă a fost restaurată și acum arată excelent. Casa Păucescu datează de la finalul secolului 19, e vândută, devine parte a Legațiunii Austro-Ungare și e rechiziționată de statul român după înfrângerea Imperiului Austro-Ungar în Primul Război Mondial. Adăpostește sediul Direcției a 5-a a Securității în timpul regimului comunist. Arsă din temelii în 22-23 decembrie 1989, e redusă la o simplă cochilie și rămâne așa vreo 10 ani. Tocmai când era în pericol să fie demolată, salvarea ei vine prin integrarea într-un proiect care îmbină noul cu vechiul, o clădire de birouri deschisă în 2003, o realizare controversată.
► 3. Biblioteca Centrală Universitară, fostă Fundațiunea Universitară „Carol I” înainte de al Doilea Război Mondial, e devastată grav. Corpul vechi, cunoscut drept corpul Fundație, e incendiat și pierde fondul alcătuit din cărți rare (peste 500.000 de volume), hărți rare și aproape 3.700 de manuscrise care aparțineau unor personalități culturale remarcabile printre care: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Lucian Blaga, Mircea Eliade etc. Lucrările de consolidare și restaurare se întind pe toată durata anilor ’90. biblioteca e redeschisă abia după anul 2000.
► 4. Strada 13 Decembrie (azi Ion Câmpineanu), ansamblul Piața Palatului Republicii Socialiste România (RSR), cu Sala Palatului ca elemet central. Blocul-turn, accentul de înălțime al proiectului de locuire colectivă inaugurat în 1959-1960, arde la ultimul etaj și în zona terasei. Imobilul era locuit de mulți cetățeni cu epoleți care chiar au organizat o „apărare a obiectivului” în timpul evenimentelor din decembrie 1989. În prezent, blocul-turn e anvelopat termic, iar terasa care în anii ’60 era accesibilă publicului e închisă de multă vreme.
► 5. Tancuri pe strada Știrbei-Vodă, privind în sus spre Calea Victoriei și cu Ateneul Român capăt de perspectivă. Acest segment din Știrbei-Vodă, între strada Luterană și Calea Victoriei, a fost trasat la finalul anilor ’50, pentru a fi populat de blocuri care să întregească ansamblul Piața Palatului Republicii Populare Romîne (RPR), ulterior Piața Palatului RSR.
foto: arhiva Agerpres
de Raiden
Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
